Încep Conferințele Dilema la UAIC Iași

Ediția ieșeană a Conferințelor Dilema se va desfășura, în perioada 13–15 noiembrie 2025, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC), fiind pentru a doua oară când acest proiect cultural itinerant ajunge la Iași. Cele șase conferințe vor avea loc în Sala Senatului UAIC și vor fi susținute de: Antonio Patraș, Emil Hurezeanu, Eugen Munteanu, Andrei Cornea, Nae Caranfil și Adrian Cioroianu.

Sub titlul „EducațIA, de la antici la ChatGPT”, invitații conferențiari vor vorbi despre învăț, dar și despre dezvăț, despre învățământ ca instituție, dar și despre experiența personală a învățării.

Intrarea la toate cele șase evenimente, desfășurate pe parcursul celor trei zile, este liberă.

Programul Conferințelor Dilema la UAIC

Joi, 13 noiembrie

Ora 18.00 – Antonio Patraș: „Maiorescu și discipolii săi”

Admirator al valorilor clasice și al antichității, în care vedea „fenomenul originar” al civilizației europene, Maiorescu a fost nu doar părintele fondator al Junimii și al criticii literare în cultura română, ci și „cel mai mare pedagog al națiunii sale” (I. Negoițescu), a cărui personalitate olimpiană, modelată pe tipar goethean, va deveni etalonul de aur pentru generații întregi de intelectuali. În prelegerea de față, mi-am propus să analizez relațiile dintre Maiorescu și discipolii săi, cu scopul de a evidenția excepționala lui vocație paideică, de magistru.

Ora 19.30 – Emil Hurezeanu: „Discursul diplomatic: de la buna cuviință la insolență. Empatic, complezent sau dimpotrivă?”

Diplomația, între altele, practică curtoazia, politețea, cordialitatea. False, simulate sau exagerate, ele rămân ingredientele obligatorii ale dansului pe parchetul diplomației clasice.

În lumea de azi, însă, nu mai e chiar așa…

Vineri, 14 noiembrie

Ora 18.00 – Eugen Munteanu: „Idealul educațional umanist. Origini, evoluție, declin”

Perenitatea culturii europene se fundamentează, în cea mai mare parte, pe importanța primordială acordată configurării educației publice pe ceea ce numim idealul umanist, ale cărui origini le aflăm în antichitatea greco-latină. Atenienii, imitați de romani, au construit un model educațional circular (gr. enkyklios paideia) în jurul celor șapte arte liberale (septem artes liberales), grupate în două cicluri: trivium (dialectica, retorica, gramatica) și quadrivium (aritmetica, geometria, astronomia, muzica).

Acest model a fost păstrat, adaptat, rafinat și aplicat în Evul Mediu, în Scolastică și în Renaștere. În epoca modernă, formularea cea mai completă a idealului umanist în învățământul public aparține gânditorului și omului politic german Wilhelm von Humboldt, ale cărui idei au asigurat primatul culturii germane în secolul al XIX-lea, cu reverberații și în alte țări, inclusiv în România. După prezentarea principiilor educației umaniste, conferința va insista asupra destructurării educației publice în România, în ultimele decenii, ca urmare a declinului accentuat al idealului umanist.

Ora 19.30 – Andrei Cornea: „Paideia: la ce folosește?”

În perspectiva procesului educațional, întrebarea pe care o auzim foarte des — de la copii, părinți, educatori — este: „La ce folosește cutare obiect de studiu?”. Utilitatea unei materii de studiu pentru inserția socială pare a domina masiv toate preocupările. Fără a nega valoarea acestei „utilități” practice, voi susține că educația, mai ales în sensul ei originar – paideia – trebuie să acorde un loc deloc neglijabil „inutilului”. Paradoxal vorbind, la ce servește inutilul?

Sâmbătă, 15 noiembrie

Ora 18.00 – Nae Caranfil: „Școala de film sau filmul ca școală?”

Pornind de la o evocare a propriei mele experiențe ca student la o facultate de film în anii ceaușismului târziu, intenționez să dezvolt câteva teme care mi se par extrem de actuale: libertate totală de expresie sau discurs riguros organizat? Mesajul în film – conștiință și responsabilitate artistică? Demers didactic? Manipulare? Activism? Propagandă? Cât de personal poate fi un cineast în raport cu propriile influențe cinefile? Cum poate păstra o amprentă inconfundabilă într-o lume inundată de informație vizuală?

Ora 19.30 – Adrian Cioroianu: „Marele Hău. De ce nu vrem să știm ceea ce învățăm?”

În paralel cu uluitoarele progrese ale științei, la nivelul discursului public se instituie un la fel de uluitor apetit pentru cele mai aberante explicații privind mersul lumii. În iulie 1969, România comunizată era una dintre țările lumii care transmiteau în direct aselenizarea. Astăzi (sondaj INSCOP, octombrie 2025), 26% dintre români cred că, de fapt, oamenii n-au ajuns niciodată pe Lună și că totul a fost o înscenare. Ce s-a întâmplat cu noi și cu educația noastră, în tot acest timp?

Conferințele Dilema la UAIC sunt finanțate și co-organizate de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și Consiliul Județean Iași, cu sprijinul alianței universitare „European Campus of City-Universities (EC2U).

Partener strategic: UniCredit Bank

Un proiect inițiat de: revista Dilema, împreună cu Grupul pentru Management și Mediere Culturală și Prietenii Dilemei

Partener: Cărturești