În următorii ani, numărul elevilor dintr-o clasă ar putea crește. Reforma propusă de Daniel David stârnește controverse în educație

Ministrul Educației, Daniel David, propune creșterea numărului minim de elevi necesar pentru ca o unitate de învățământ să-și păstreze personalitatea juridică. Măsura ar urma să afecteze sute de școli, în special din mediul rural

Numărul elevilor dintr-o clasă ar putea crește forțat, în următorii ani

O propunere recentă a ministrului Educației, Daniel David, referitoare la modificarea pragului minim de elevi pentru menținerea personalității juridice a unei școli, provoacă deja reacții și controverse în sistemul educațional. Potrivit oficialului, ideea de a crește numărul de copii per unitate școlară de la 300 la 500 are scopul de a reduce fragmentarea sistemului și de a eficientiza cheltuielile. În realitate, schimbarea ar putea aduce cu sine o reorganizare profundă a rețelei școlare, în special în zonele rurale și în orașele mici, spun cadrele didactice.

Ministrul Educației, Daniel David, a declarat în cadrul unui post TV că România are foarte multe unități școlare mici, slab dimensionate și cu costuri mari, iar soluția este comasarea lor. Măsura principală propusă este creșterea pragului minim de elevi pentru ca o unitate să aibă personalitate juridică, de la 300 la 500 de copii. Astfel, aproximativ 900 de directori ar urma să fie redistribuiți la catedră, fără a fi concediați, reducându-se astfel și din costurile administrative.

02:00, 11 Dec 2025

Eleva Venera Lungu este singura finalistă din Iași a programului FLEX 2025-2026. Tânăra a primit o bursă de studiu în Statele Unite

02:00, 04 Dec 2025

Criză de cadre didactice calificate în școlile din Iași. Sute de profesori necalificați predau în cele mai izolate comune ale județului

Daniel David a adăugat că, pe lângă această inițiativă, se dorește ajustarea numărului de elevi dintr-o clasă. În prezent, clasele au între 10 și 24 de elevi, dar se ia în calcul o creștere cu doi elevi în medie, iar în cazuri excepționale, până la un total de 30. Acesta a explicat că măsurile vin în contextul unui sistem care nu își mai permite structuri ineficiente, menționând și comparații cu practicile din alte state europene.

Reforma propusă de Daniel David stârnește controverse în rândul cadrelor didactice din Iași

Reacțiile nu au întârziat să apară, mai ales din partea cadrelor didactice. Camelia Gavrilă, director al Colegiului Național „Costache Negruzzi” din Iași, consideră că schimbările propuse riscă să afecteze grav școlile din comunitățile rurale sau urbane mici.

„Dacă ne uităm spre școlile mai mici, adică cele din comunitățile rurale sau din orașele mai mici, situația devine complicată. Uneori există riscul să nu fie suficient de mulți elevi, iar în acest caz pot dispărea colective din alte școli, ceea ce implică o reorganizare a rețelei școlare. Această problemă ar fi resimțită cel mai puternic în școlile din mediul rural și din urbanul mic, acolo unde reorganizarea afectează direct normele, clasele și structura rețelei. În celelalte cazuri, provocarea este mai degrabă legată de dificultatea de a lucra cu un număr mai mare de elevi și de a le acorda fiecăruia atenția cuvenită”, a declarat Camelia Gavrilă, director la Colegiul Național „Costache Negruzzi” Iași.

Camelia Gavrilă susține că deciziile par să aibă la bază raționamente strict economice, fără o analiză pedagogică suficientă.

„Ceea ce constat eu este că foarte multe dintre propunerile care se vehiculează și unele decizii care se iau sunt sub semnul economiilor și al reducerilor – de înțeles în contextul actual economic și al deficitului care planează asupra tuturor, dar în defavoarea calității educației și a unor principii pe care le-am urmărit de-a lungul timpului. Cred că este nevoie de un echilibru între aceste reduceri, pe care toți trebuie să le suportăm într-o formă sau alta, și analize care să vină și din perspectivă economică, dar și cu o atenție sporită pe zona educațională. Aici, lucrurile nu pot fi reduse la simple ecuații economice sau contabilicești. Există principii pedagogice care trebuie să funcționeze. Eu cred că 28-30 de elevi este un număr suportabil și rezonabil – din perspectiva unor profesori buni, care știu să sintetizeze materia, care lucrează cu fișe de lucru, care valorifică relația cu clasa prin evaluări frontale și care asigură o interferență constantă profesor-elev și elev-elev, printr-un demers didactic aplicativ și concret. Totuși, apar probleme în comunitățile restrânse, apar reorganizări de școli și clase cu efecte greu de anticipat. Revenind la problema numărului de elevi, nu ar fi, în sine, o dificultate atât de mare, dacă școlile ar avea suficiente resurse și dacă ar exista profesori cu experiență, capabili să compenseze timpul mai scurt alocat fiecărui elev prin activități dinamice, fișe de lucru și un plus de eficiență în lecția propriu-zisă. Pe de altă parte, avertizez asupra riscurilor care apar în comunitățile îndepărtate, acolo unde reorganizările sunt inevitabile”, adaugă Camelia Gavrilă, directorul Colegiului Național „Costache Negruzzi” Iași.

Maria Stoica, directorul Școlii Profesionale din Mogoșești, a remarcat că situația este diferită de la o școală la alta. În mediul rural, unde există un singur rând de clase sau chiar clase simultane, este imposibilă redistribuirea elevilor, astfel încât să se atingă acele praguri uniforme.

„Depinde de numărul de elevi din clasă. La noi, la școală, avem clase cu 30 de elevi, 28, 29, dar și clase simultane cu 15 elevi sau clase de gimnaziu cu 18 și 24 de elevi. Toate aceste structuri au funcționat, indiferent de numărul de copii. Totul ține de cum este privită problema. Dacă este vorba de o singură unitate școlară, cu un singur rând de clase, este normal să avem variații: într-o clasă pot fi 30 de elevi, în alta 25, iar în alta doar 18. Nu ai de unde să aduni mai mulți elevi într-o clasă sau să împarți altfel, pentru că, în mediul rural, noi funcționăm cu un rând de clase, cel mult două. Acolo unde există mai multe rânduri de clase, deci clase paralele, se poate discuta despre numărul de elevi, dacă este prea mare sau prea mic. În rural, însă, flexibilitatea este mult mai redusă”, a declarat Maria Stoica, directorul Școlii Profesionale din Mogoșești.

Mai critică a fost profesoara Maria Rados, de la Liceul de Informatică „Grigore Moisil” din Iași, care consideră că măsurile nu țin cont de realitatea transportului și distanțelor.

„Pentru școlile din mediul rural va fi, cu adevărat, o problemă. Se vor comasa clase și, în aceste condiții, mai ales ținând cont de faptul că școlile cu un număr mai mic de elevi își vor pierde statutul juridic, situația va deveni foarte dificilă. Va fi o mare problemă. Vom ajunge, din nou, să punem copiii pe drumuri, să fie transportați la distanțe considerabile, pentru că nu vor mai putea învăța în școala lor. Este o întreagă nebunie ceea ce se întâmplă acum. Nu cred că au fost anticipate toate consecințele acestei decizii”, a declarat Maria Rados, profesor la Liceul de Informatică „Grigore Moisil” din Iași.

Inițiativa de a crește numărul de copii dintr-o clasă, respectiv unitate de învățământ, are ca obiectiv reducerea cheltuielilor și eficientizarea sistemului educațional, dar riscă să afecteze grav școlile din mediul rural și mediul urban.