In memoriam Irina Petrescu, una dintre cele mai distinse și iubite actrițe ale cinematografiei și teatrului românesc

Irina Petrescu, una dintre cele mai distinse și iubite actrițe ale cinematografiei și teatrului românesc, s-a stins din viață pe 19 martie 2013, lăsând în urmă o carieră impresionantă și o amprentă de neșters în cultura română. Cu o eleganță rară și un talent unic, a reușit să își câștige locul în inimile publicului, fiind o prezență deosebită atât pe scenă, cât și pe platourile de filmare.

12 ani de când Irina Petrescu a murit

Irina Petrescu s-a născut pe 19 iunie 1941, în București, într-o familie respectabilă, cu un tată medic și o mamă care a fost nevoită să își schimbe destinul și să urmeze o școală de asistente pentru a susține familia. Deși inițial visa să devină arhitect, un eșec la examenul de admitere la Facultatea de Arhitectură a determinat-o să își reorienteze viața. Familia a îndrumat-o spre Filologie, însă destinul său avea să ia o turnură neașteptată. După ce a picat examenul de admitere la Arhitectură din cauza unui detaliu tehnic, Irina a avut o întâlnire care i-a schimbat complet cursul vieții. Într-o seară, în timp ce lua cina cu părinții la restaurantul Continental, regizorul Savel Stiopul a observat-o și i-a propus să participe la un casting. Acest moment a fost primul pas într-o carieră care avea să devină legendară.

Deși filmul pentru care fusese invitată să participe nu s-a mai realizat, Irina a avut ocazia să își încerce norocul în fața camerei. Fotografiile realizate în acea perioadă au ajuns în mâinile regizorului Liviu Ciulei, care a distribuit-o într-un rol important în filmul „Valurile Dunării” (1960), care avea să fie rampa de lansare a actriței.

„Am picat examenul la Arhitectură, dar într-o seară, m-au invitat să dau probe pentru un film. A fost un drum pe care nu l-am mai putut opri”, își amintea Irina Petrescu într-un interviu.

În 1960, Irina Petrescu și-a început studiile la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică (IATC), continuându-și astfel formarea profesională. Era un talent pur, cu o frumusețe clasică și o prezență unică, iar în scurt timp a devenit o figură centrală în cinematografia și teatrul românesc. A lucrat cu regizori de renume, precum Lucian Pintilie, Andrei Blaier și Dinu Tănase și a fost distribuită în filme celebre, cum ar fi „Străinul”, „Duminică la ora 6”, „Diminețile unui băiat cuminte” și „O lumină la etajul 10”. La teatru, a jucat alături de mari regizori și actori, consolidându-și poziția de simbol al artei dramatice românești.

Irina Petrescu a combinat talentul cu frumusețea

Pe lângă carierele sale cinematografică și teatrală, Irina Petrescu a fost o femeie extrem de elegantă, care a reușit să combine talentul cu o prezență distinsă, fiind admirată pentru frumusețea sa clasică și pentru rafinamentul cu care își trăia viața. Deși carierele internaționale o curteau, inclusiv Hollywood-ul, unde i s-a oferit posibilitatea de a deveni o mare vedetă, Irina a ales să rămână în România. „Nu este o legendă. Irina Petrescu a fost la Hollywood și i s-a propus să rămână acolo”, declara criticul de film Irina Margareta Nistor într-un interviu acordat în 2013, la scurt timp după moartea actriței. Cu toate acestea, Irina a ales să își urmeze destinul în țara natală, dedicându-se teatrului și cinematografiei autohtone.

„M-am simțit acasă în România, am avut o carieră frumoasă aici și am simțit că locul meu este alături de publicul meu”, spunea Irina Petrescu într-un interviu.

Viața sa personală a fost la fel de intensă ca și cariera sa profesională. Irina a avut două mari iubiri care i-au marcat destinul și carierele. Adrian Pintea, unul dintre cei mai mari actori ai teatrului românesc, a descris-o ca fiind „o femeie absolut superbă, mult mai în vârstă decât mine, care mi-a servit lecțiile exacte de inhibare și de distrugere a propriului meu egoism”. La moartea acestuia, în 2007, Irina a mărturisit cu lacrimi în ochi: „El a fost artistul generos. Nimeni nu-l va putea ajunge și egala. A plecat, lăsându-ne pe noi toți, care l-am iubit, învăluiți de zâmbetul lui îngăduitor și tandru”.

Dar cea mai mediatizată iubire a fost cea cu Ștefan Iordache. Cei doi au jucat împreună în „Străinul” și au trăit o poveste de dragoste intensă, care însă nu a avut un final fericit. Tatăl Irinei s-a opus căsătoriei, considerându-l pe Iordache un „golan de Rahova”. Actorul a povestit cu amărăciune despre conflictul cu familia Irinei: „Cu tatăl ei am avut câteva discuții. Mi-a spus: «Cum îți imaginezi că eu, un doctor, o să-mi las fiica să se mărite cu un copil de croitor, cu un derbedeu?»”. Refuzul familiei Irinei a avut chiar și urmări profesionale pentru Iordache, care a fost exclus dintr-un rol în „Duminică la ora șase” din cauza relației sale cu actrița.

Irina Petrescu a fost o femeie de o mare discreție, care a evitat scandalurile și viața publică tumultuoasă, preferând să rămână concentrată asupra carierei sale. A fost o figură emblematică pentru teatrul și cinematografia românească, iar moștenirea sa rămâne intactă.

„Irina Petrescu va rămâne mereu în inimile noastre. A fost o actriță cu o eleganță deosebită, iar prin rolurile sale a marcat o întreagă eră a cinematografiei românești”, spunea Irina Margareta Nistor.