Guvernul va emite o nouă Ordonanţă de Urgenţă pentru a putea acționa în starea de alertă

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Premierul Ludovic Orban a anunţat că va emite o Ordonanţă de Urgenţă care să dea Guvernului şi autorităţilor instrumentele necesare pentru a putea apăra viaţa şi sănătatea cetăţenilor români, precizând că prin legea actuală, în starea de alertă, nu este vorba de încălcarea unor drepturi.

Ludovic Orban a fost întrebat ce va face dacă CCR va declara neconstituţională starea de alertă.

„Vom emite o reglementare de tip ordonanţă de urgenţă care să dea Guvenului şi autorităţilor din România instrumentele necesare pentru a putea apăra viaţa şi sănătatea cetăţenilor români. Nu cred că putem accepta ce face CCR şi aşa-zisul Avocat al Poporului. Este inadmisibil ceea ce se întâmplă, în nicio ţară din Europa nu s-a întâmplat aşa ceva, şi anume autorităţile printr-o sesizare şi o decizie a CCR practic să fie lipsite de instrumentele de a putea impune respectarea legilor, a regulilor, mai atât într-o situaţie atât de gravă cum este situaţia provocată de epidemia de noul coronavirus”, a afirmat Orban.

De asemenea, întrebat dacă va putea retrage drepturi şi libertăţi din această ordonanţă de urgenţă, premierul a spus: „Prin legea actuală, în starea de alertă se pot lua măsuri pentru apărarea vieţii şi sănătăţii cetăţenilor. Nu e vorba de încălcarea unor drepturi, ci de aplicarea unor măsuri care au ca obiectiv apărarea vieţii şi a sănătăţii cetăţenilor români, care sunt drepturi fundamentale”.

Curtea Constituţională a României a admis, în urmă cu câteva zile, sesizarea Avocatului Poporului şi a decis că OUG 34/2020, prin care a fost majorat cuantumul sancţiunilor aplicate în timpul stării de urgenţă, e neconstituţională.

„În ceea ce priveşte Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 1/1999, Curtea constată că aceasta a fost adoptată cu încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituţie, întrucât prin conţinutul său normativ a vizat restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale (dreptul de proprietate, dreptul la muncă şi protecţie socială, dreptul la informare, libertatea economică)”, a transmis CCR.