Examenul de Evaluare Națională susținut de elevii de clasa a VIII-a ar putea suferi modificări semnificative, începând cu anul școlar 2025-2026. Ministrul Educației, Daniel David, propune un model mai flexibil și complex, care să includă testări din mai multe domenii, inspirat de sistemele educaționale din Franța, Italia și Finlanda.
Intenția de schimbare a Evaluării Naționale a stârnit reacții din partea cadrelor didactice din Iași, care atrag atenția asupra nevoii de planificare și implementare treptată.
Cum comentează cadrele didactice din Iași propunerile ministrului Educației, Daniel David
Ministrul Educației, Daniel David, a anunțat că Evaluarea Națională pentru elevii de clasa a VIII-a ar putea fi modificată, începând cu anul școlar 2025-2026, în cazul în care se va ajunge la un consens între toți actorii din sistemul educațional. În cadrul unei conferințe de presă organizate miercuri, 21 mai 2025, oficialul a prezentat ideea unui nou model de testare, care să includă subteste din mai multe discipline și să pună accent pe competențele formate de elevi în anii de gimnaziu. Propunerea vine în contextul prezentării Raportului QX de diagnostic în educație și cercetare, document ce indică o nevoie acută de reformă a modului în care sunt evaluați elevii din România.
Ministrul Educației, Daniel David, a explicat că modelul actual de evaluare, centrat exclusiv pe două discipline, Limba română și Matematica, este „foarte restrictiv” și „limitat”, pentru că nu reflectă în mod real complexitatea competențelor pe care ar trebui să le aibă un absolvent de gimnaziu. În opinia sa, o evaluare națională relevantă trebuie să includă și alte arii curriculare, precum științele, istoria, geografia sau chiar limbile străine.
El a adăugat că un astfel de model poate fi adaptat și testat într-o fază-pilot, urmând ca, în funcție de rezultate, să fie generalizat.
Profesorii au rezerve legate de ritmul în care ar putea fi implementată
Propunerea ministrului a fost întâmpinată cu interes de către cadrele didactice, însă și cu rezerve legate de ritmul în care ar putea fi implementată. Camelia Gavrilă, director al Colegiului Național „Costache Negruzzi” din Iași, susține ideea unei reforme, dar atrage atenția că schimbările trebuie gândite în etape, cu o logică sistemică și cu respectarea principiilor pedagogice.
„Părerea mea este că astfel de schimbări nu pot fi realizate decât etapizat, în niciun caz de pe un an pe altul sau de pe o zi pe alta, pentru că se încalcă anumite principii pedagogice privind pregătirea elevilor pentru un examen național. Este evident că sistemul educațional are nevoie de reforme, iar decalajele față de ceea ce observăm în sistemele educaționale occidentale sunt reale. Paleta de competențe și de discipline care ar trebui evaluate la finalul învățământului obligatoriu trebuie să fie extinsă. Cu toate acestea, ca profesor cu experiență, am unele rezerve cu privire la aplicarea imediată, începând chiar cu anul următor. Sunt, însă, convinsă că sistemul educațional va reacționa, iar în acest moment vorbim doar despre o intenție. Dacă este vorba despre o fază de pilotare, susțin această idee, urmând ca reglementările și metodologiile necesare să fie elaborate ulterior”, a declarat Camelia Gavrilă, director al Colegiului Național „Costache Negruzzi” din Iași.
Ea a menționat și importanța includerii competențelor lingvistice și a domeniilor socio-umane în viitoarea structură a evaluării.
„Consider că ar trebui introduse și competențele lingvistice pentru limbile străine, iar domeniile socio-umane și științele, în afară de matematică, ar trebui, de asemenea, să intre în atenția decidenților și a experților care lucrează la aceste documente. Toate aceste schimbări trebuie gândite sistemic: pornim de la curriculum, apoi ajustăm evaluarea. În momentul în care adăugăm cinci sau șase discipline în evaluare, este esențial să reconfigurăm atât conținuturile, cât și volumul acestora, pentru că elevii au, desigur, o limită. Sunt aspecte interdependente care nu pot fi extrase din ansamblul lor. Fără coerență, nu putem introduce un nou sistem de evaluare, aplicându-l pe structura actuală. Așadar, am anumite rezerve, dar sunt de acord cu pilotarea”, a adăugat Camelia Gavrilă, director al Colegiului Național „Costache Negruzzi” din Iași.
Pe aceeași linie se situează și Mihaela Gotcu, directorul Colegiului Național „Emil Racoviță” din Iași, care consideră că o testare complexă este binevenită, cu condiția să fie clară forma de organizare și scopul rezultatelor obținute.
„Viitorii absolvenți vor avea nevoie de competențele-cheie, cele opt stabilite la nivel european și deja recunoscute ca standard. Din această perspectivă, o astfel de testare este binevenită. Totul depinde însă de forma concretă pe care o vor lua aceste testări: cum vor fi organizate, ce competențe vor viza și cât de bine se vor adapta elevii la un astfel de format. Este important ca elevii să fie pregătiți din timp pentru un nou tip de evaluare. De asemenea, trebuie clarificat ce se va întâmpla cu rezultatele acestor testări, dacă ele vor continua să reprezinte o condiție pentru admiterea la liceu și dacă vor fi luate în calcul la media finală. În concluzie, inițiativa este una bună, dar va trebui să așteptăm detaliile concrete privind modul de implementare”, spune Mihaela Gotcu, directorul Colegiului Național „Emil Racoviță” din Iași.
Propunerea ministrului Educației privind modificarea Evaluării Naționale marchează un pas important spre o posibilă reformă a sistemului de evaluare din România. Deși ideea este privită cu deschidere, implementarea sa va necesita consultări ample, pilotări și o restructurare coerentă a curriculumului pentru a asigura un sistem echitabil și funcțional pentru elevii din învățământul gimnazial.