Ziua Imnului Național, sărbătorită în condiții speciale în centrul municipiului Iași – FOTO

Astăzi, 29 iulie, este sărbătorită Ziua Imnului Național. De la ora 9.30, în spațiul situat între Prefectura Iași și Casa Dosoftei (spațiu cunoscut drept Piața Tricolorului) va avea loc ceremonia pentru celebrarea Zilei Imnului.

Dintre oficialități, la ceremonie vor participa prefectul Marian Grigoraș, primarul municipiului Iași Mihai Chirica, comandantul Garnizoanei Iași, Daniel Pop, dar și alte oficialitati.

Din cauza pandemiei de Covid -19, ceremonia va fi una restrânsă.

Ziua Imnului Naţional trebuie marcată de către autorităţile publice şi celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

De asemenea, în municipiul Bucureşti şi în municipiile-reşedinţă de judeţ trebuie organizate ceremoniale publice de intonare a imnului naţional al României şi de înălţare a drapelului naţional, pe baza normelor convenite între prefecturi, primării şi comenduirile de garnizoană.

Ziua Imnului Național, sărbătorită pe 29 iulie

Ziua imnului național al României se sărbătorește în mod oficial pe data de 29 iulie. Această zi de sărbătoare este marcată de autoritățile publice și de alte instituții ale statului prin manifestări cultural-educative și programe cu caracter evocator și științific.

În anul 1998, ziua imnului național al României a fost instituită prin Legea nr 99/1998, care prevede organizarea ceremoniilor militare specifice în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne, dar și organizarea mai multor programe și manifestări cu caracter educativ și științific.

În anul 1998, pe 29 iulie, odată cu împlinirea unui secol și jumătate de la Revoluția română (1848), Banca Națională a României a pus în circulație două monede din aur cu valori nominale de 500 și 1000 de lei, dedicate acestei aniversări, ziua imnului național.

Imnul “Deșteaptă-te române”, intonat prima dată pe 29 iulie 1848

Imnul “Deșteaptă-te române” a fost interzis aproape jumătate de secol după instaurarea regimului comunist, iar după decembrie 1989 a fost ales Imnul Național al României, consfințit prin Constituția din anul 1991. La originea compoziției imnului național este poemul patriotic “Un răsunet” de Andrei Mureșanu, pe o melodie selectată de Anton Pann, publicat în numărul iunie-iulie al suplimentului “Foaie pentru minte, inimă și literatură”, anul 1848.

Imnul a fost intonat în timpul Războiului de Independență (1877-1878), în Primul Război Mondial, la Marea Unire din anul 1918, dar și în cel de-al Doilea Război Mondial.

Conţinutul profund patriotic şi naţional al poeziei a fost de natură să însufleţească numeroasele adunări ale militanţilor paşoptişti, pentru drepturi naţionale, mai ales din Transilvania. A fost intonat în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), în Primul Război Mondial şi la Marea Unire din 1918. A fost, de asemenea, intonat în cel de-al Doilea Război Mondial.

Simbol național împreună cu drapelul tricolor, stema țării și sigiliul statului

Deșteaptă-te române a fost ales imn național al României și a fost consacrat prin Constituția din 1991, ulterior modificată și completată prin Legea de revizuire nr.429/2003. În forma actuală, prin articolul 12, Constituția prevede că imnul este considerat simbol național împreună cu drapelul, stema țării și sigiliul statului.

Cetăţenii sunt datori să manifeste respect faţă de drapelul şi imnul naţional al României şi să nu comită nici un act prin care s-ar aduce ofensă acestora. La ceremoniile de arborare a drapelului, precum şi la intonarea imnului naţional, cu prilejul solemnităţilor, asistenţa trebuie să stea în picioare, bărbaţii să se descopere, iar militarii de toate gradele să dea onorul conform regulamentelor militare.

Sunt considerate contravenţii intonarea sau publicarea imnului în altă limbă decât cea română, ori cu textul şi partitura diferite de cele prevăzute de lege, sau omisiunea interpretării sale în cazurile obligatorii.