Zeita sexualitatii: Afrodita (Venus)
Afrodita sau Venus, asa cum o denumeau romanii, este zeita sexualitatii. In Teogonia lui Hesiod, se spune ca Afrodita s-a nascut din organele genitale ale lui Uranus cazute în mare, fiind retezate de Cronos cu o secera de adamant, o substanta extrem de puternica, în dorinta de a-l opri sa mai procreeze. Uranus isi impiedica copiii sa mai vada lumina zilei, ascunzându-i in pântecele Pamântului (Geea). Sangele si sperma lui Uranus au dovedit o fertilitate uimitoare, inseminand Pamantul, dand nastere Furiilor (Eriniile), Nimfelor si Uriasilor, iar din contactul cu marea rezultand Afrodita.
„in jurul organelor genitale o spuma alba s-a ivit din carnea nemuritoare si intr-o fata s-a transformat. Mai intai ea s-a apropiat de sfanta Kythera; apoi a ajuns in Cipru, inconjurat de mare. Si din ea a pasit o zeita modesta si frumoasa, iarba a inceput sa creasca in jurul picioarelor ei suple. Zeii si oamenii o numeau Afrodita, pentru ca s-a nascut din spuma (aphros) si Kytheira, pentru ca s-a apropiat de Kytheira, si Cipru, pentru ca s-a nascut in Ciprul spalat de de valurile marii, si iubitoare de veselie (philommeides), pentru ca s-a zamislit din organe genitale (edea). Eros si Desire au participat la nasterea ei si au insotit-o cand s-a dus sa se alature familiei zeilor. Si acesta a fost locul ei inca de la inceput, printre oameni si zei nemuritori: susotelile fetelor, zambetele, placerea dulce, intimitatea si tandretea ”. (Hesiod, Teogonia)
Potrivit Iliadei lui Homer, Afrodita s-a nascut in urma relatiei dintre Zeus si zeita Dione. Homer infatiseaza o Afrodita mult mai umana; fiind ranita pe campul de lupta de eroul Diomede, aceasta fuge la mama sa pentru a fi alinata.
Relatia Afroditei cu Eros este descrisa in diferite moduri. Hesiod il situeaza pe Eros la inceputul cosmosului, Afrodita facandu-si aparitia mai tarziu. Apolonios din Rodos il vede pe Eros ca fiind copilul zeitei, inarmat cu sagetile sale afrodisiace. Printre apelativele zeitei se numara Porne (Prostituata) si Heteira (insotitoarea sexuala).
Influenta Afroditei era deosebita. in cunoscuta poveste Judecata lui Paris, Hera, Artemis si Afrodita s-au certa pentru titlul de cea mai frumoasa zeita, lasand-ul intr-un final sa decida pe muritorul Paris, fiul regelui Priam din Troia. Hera i-a oferit putere, Artemis i-a promis victorie, iar Afrodita, dragostea celei mai frumoase femei, Elena din Troia. Astfel Paris a ales-o pe cea din urma, provocand Razboiul Troian.
Afrodita era casatorita cu fierarul hidos si schiop Hefaistos (Vulcan), insa acest lucru n-a impiedicat-o sa aiba o relatie extraconjugala cu Ares (Marte), din dragostea lor rezultand patru copii: Fobos (Teama), Deimos (Teroarea), Harmonia (Armonia) si potrivit unei variante diferite fata de cea a lui Hesiod, Eros (Dorinta sexuala).
Simbolurile zeitei sunt cingatoarea afrodisiaca, porumbelul si vrabiuta. Cingatoarea era purtata pana sub sani si exercita o puternica atractie sexuala. in momentul culminant din Iliada, i-a fost imprumutata Herei pentru a-i distrage atentia lui Zeus de la campul de lupta.
In Imnul homeric catre Afrodita, zeita a fost injosita de catre Zeus, acesta determinand-o sa se indragosteasca de muritorul Anchise, care isi ducea animalele la pascut pe muntele Ida, in apropiere de Troia. Afrodita s-a imbaiat si s-a parfumat in sanctuarul ei din Parfos, apoi s-a degihizat in muritoare. Anchise, trezindu-se, a vazut-o pe zeita asa cum era ea in realitate si a promis sa pastreze secretul. in urma unei betii, a dezvaluit totul, fiind apoi aspru pedepsit de catre Zeus. Rodul dragostei celor doi a fost Eneas.