Valuri cu impact puternic în justiție! Înalta Curte anulează sentința într-un mega-dosar de corupție! Avocatul Cătălin Boacnă: „Nu poți decide în numele legii tocmai prin încălcarea legii” – FOTO

Decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, ieri după-amiază, într-un dosar judecat, în primă instanță, la Curtea de Apel Iași ascunde un detaliu care va avea un impact puternic în justiția română: dacă magistrații care soluționează infracțiuni de corupție nu sunt specializați în judecarea unor astfel de fapte, toate hotărârile lor sunt nule. Înalta Curte a anulat o sentință pronunțată de judecătorii de la Iași tocmai pentru că aceștia din urmă nu erau specializați în corupție. Dosarul vizează inclusiv fapte de corupție în care se discută de prejudicii uriașe, presupuse a fi create prin înșelăciuni și abuz în serviciu.

„Curtea de Apel Iași se poate mândri cu unii dintre cei mai bine pregătiți magistrați din țară. Situația pe care am invocat-o în fața Înaltei Curți de Casație vizează o eroare pur administrativă, pe care am regăsit-o analizând specializarea completurilor de judecată”, a declarat, ieri, avocatul Cătălin Boacnă.

Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat, ieri, o decizie surprinzătoare într-un dosar de corupție în care se discută de prejudicii uriașe, presupuse a fi create prin înșelăciuni și abuz în serviciu. Judecătorii Instanței Supreme au anulat o sentință dată în faza de cameră preliminară la Curtea de Apel Iași și au trimis dosarul la rejudecare.

„Admite contestațiile formulate împotriva încheierii penale nr. 49 din data de 07 noiembrie 2023 și a încheierii din data de 16 octombrie 2023, pronunţate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Iași – Secţia penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. 463/45/2023/a1. Desfiinţează încheierile atacate şi trimite cauza spre rejudecare în procedura de cameră preliminară la Curtea de Apel Iaşi”, se arată în decizia pronunțată ieri după-amiază.

Specializarea judecătorilor, motiv de nulitate a hotărârilor

Deși decizia privește o situație particulară care vizează inclusiv infracțiuni de corupție, aceasta poate fi extinsă cu ușurință și către alte dosare similare. Problema analizată la Înalta Curte este următoarea: este nevoie ca judecătorii care soluționează dosare de corupție să fie specializați în această materie sau nu? Aceeași situație se regăsește și la instanțele ce soluționează cauze care vizează minori, unde este necesară această specializare, privind judecarea copiilor. Prin decizia pronunțată ieri, judecătorii Instanței Supreme transmit un mesaj clar: este nevoie de completuri specializate în judecarea cauzelor de corupție, altfel hotărârile sunt nule.

Practic, după o judecată care poate dura ani de zile, se constată că judecătorul nu este specializat în analizarea unor fapte de corupție și întregul proces se ia de la zero de către un alt judecător specializat. La termenul din data de 21.02.2024, avocatul care a invocat situația specializării completurilor a cerut judecătorilor de la Înalta Curte să verifice dacă, într-adevăr, colegul lor de la Curtea de Apel Iași avea specializarea necesară sau nu. Într-un răspuns trimis de instanța ieșeană la jumătatea lunii martie 2024, se arată că judecătorul care a analizat dosarul nu avea această specializarea. La începutul anului 2023, erau 15 judecători care aveau această specializare, dar după luna martie 2023 au rămas doar 6 completuri specializate în corupție.

Avocatul Cătălin Boacnă: „Este posibil să fie o eroare pur administrativă”

La Înalta Curte, procesul s-a terminat pe data de 20 martie 2024, iar completul de judecată condus de Mihail Udroiu a avut nevoie de aproximativ două săptămâni pentru a verifica toate argumentele părților din dosar.

„Situația pe care am invocat-o în fața Înaltei Curți de Casație vizează o eroare pur administrativă, pe care am regăsit-o analizând specializarea completurilor de judecată de la Curtea de Apel Iași. La acest moment, încă nu avem motivarea instanței cu privire la argumentele noastre, context în care recomand prudență”, a precizat avocatul Cătălin Boacnă, apărătorul notarului Răzvan Costin.

„Apreciez că este cu totul greșit ca o instanță de judecată să pronunțe o hotărâre în numele legii tocmai prin încălcarea legii. Problema completurilor de judecată care soluționează dosare de corupție, deși nu au specializarea prevăzută în mod expres de Legea 78/2000, privind prevenirea și sancționarea faptelor de corupție, este una care pune într-o lumină difuză atât actul de justiție în sine, cât și percepția publică asupra acestuia. Pentru a beneficia de încrederea cuvenită, un complet de judecată trebuie să fie obiectiv, imparțial, echidistant și, mai ales, legal constituit”, a completat Cătălin Boacnă.

Descinderi cu mascații la membrii grupării

Dosarul a fost instrumentat de procurorii din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism Iași (DIICOT) în perioada 2020-2021. În noiembrie 2021, după unele descinderi ca la carte, anchetatorii au cerut arestarea lui Cătălin Sandu, considerat liderul unei rețele care se ocupa de înșelăciuni în domeniul imobiliar. Alături de Sandu a fost pus sub acuzare și avocatul Alexandru Bernic, între timp decedat, dar și notari publici sau funcționari din cadrul unor instituții-cheie. Se discuta de prejudicii de ordinul milioanelor de euro. Pe lista păgubiților apar nume grele ale mediului de business din Iași. Ar fi plătit sume foarte mari pentru achiziția de terenuri în zone bune din Iași și ar fi rămas cu ochii în soare, pentru că banii nu ajungeau la adevărații proprietari, iar tranzacțiile nu se mai finalizau.

În luna mai 2023, procurorii DIICOT Iași au finalizat rechizitoriul și au trimis dosarul pe masa judecătorilor de la Curtea de Apel Iași, către faza de cameră preliminară. Practic, în acest moment, judecătorii trebuie să verifice dacă urmărirea penală a respectat toți pașii prevăzuți de Codul de procedură penală și dacă probele au fost strânse în mod legal de anchetată.

„În cauză s-a reținut că în cursul anului 2015 a fost constituit un grup infracțional organizat, alcătuit atât din persoane cu anumite calități profesionale (avocat, notar public), cât și din persoane fără calitate specială, în scopul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune și spălarea banilor. Grupul infracțional organizat a identificat titulari de drepturi reale asupra unor imobile sau persoane care aveau vocație la obținerea unor astfel de drepturi”, au precizat procurorii ieșeni.

După ce ar fi fost obținute informații relevante cu privire la identitatea proprietarilor de terenuri, procurorii mai susțin că aceștia din urmă erau determinați să semneze procurori notariale prin care îl împuterniceau pe Cătălin Sandu să se ocupe de tranzacționare.

Banii nu mai ajungeau la proprietari

Cătălin Sandu susține că totul s-a desfășurat legal și că eventualele probleme juridice sunt de natură civilă.

„Persoanele vătămate au fost determinate să creadă că acesta va acționa precum un reprezentant de bună-credință și în limitele beneficiilor financiare în urma valorificării bunurilor lor imobile. Ulterior, au fost încheiate diferite acte translative de drepturi (contracte de vânzare-cumpărare, contracte de cesiune de drepturi sau de dare în plată), în temeiul cărora au fost încasare diferite sume de bani, însușite de grupul infracțional organizat (uneori, cu folosirea în mod fraudulos a împuternicirii, prin depășirea limitelor acesteia sau după ce aceasta încetase de drept)”, au conchis procurorii.

Practic, banii nu ar mai fi ajuns la adevărații proprietari.