Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, prezintă soluții de reducere a deficitului bugetar în 2021: Tăierea salariilor bugetarilor cu 20% și reducerea programului de lucru la 4 zile pe săptămână
Joi, 19 noiembrie, Valentin Lazea, economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), a anunțat soluțiile pentru reducerea deficitului bugetar în 2021: tăierea salariilor bugetarilor cu 20% și reducerea programului de lucru la patru zile pe săptămână.
„Reducerea cheltuielilor ar fi necesară numai că trebuie să crească în viitor alte cheltuieli nesalariale, cheltuieli cu dotarea spitalelor, cu dotarea şcolilor, cu infrastructură etc. Deci, chiar presupunând că vreun Guvern îşi asuma actul politic de a îngheţa salariile şi pensiile, tot nu va fi suficient că alte cheltuieli de natură nesalarială vor trebui să crească. Vin cheltuieli deja legiferate din urmă care încă nu s-au manifestat în anul acesta: cheltuieli cu alocaţiile copiilor, cu profesorii etc.”, a precizat economistul-şef al BNR.
Economistul-șef este de părere că pandemia va lăsa în urmă o creștere ridicată a șomajului în mediul privat.
„Îşi va permite statul să concedieze bugetari şi să adauge şomeri din sectorul de stat la şomajul deja crescut din sectorul privat? Este un mare semn de întrebare dacă îşi va permite acest lucru. Asta nu înseamnă că statul este legat de mâini şi de picioare. Se pot imagina soluţii pentru bugetari – pentru că nu este deloc normal ca salariul mediu bugetar să fie mai mare decât în mediul privat”, a mai spus Lazea.
Soluții pe timp de pandemie, care lovesc în bugetari
Acesta oferă un exemplu de soluție, cum ar fi săptămâna de lucru de patru zile pentru bugetari, cu reducerea cu o cincime a salariului acestora.
„O soluţie ar putea fi, de exemplu, săptămâna de lucru de patru zile pentru bugetari, cu reducerea cu o cincime a salariului. Măcar aşa s-ar ajunge spre un cvasiechilibru între salariile bugetare şi salariile din mediul privat. Iarăşi, o soluţie ar fi din nou o intrare în sectorul bugetar la şapte ieşiri, cum s-a mai aplicat în trecut şi se mai pot imagina. Una peste alta, din reduceri de cheltuieli eu nu văd cum s-ar putea în următorii patru ani obţine mai mult de 1,5-2% maxim ajustare. Ori, noi trebuie să ajustăm de la 9% din PIB la 2% din PIB în anul 2024.
Avem nevoie de 7 puncte – şi atunci, din cele 7 puncte din care scădem 2 puncte reducere de cheltuieli mai rămân 5 puncte aproximativ procente din PIB din creşteri de venituri. Şi aici mi se spune colectare mai bună. Foarte bine, colectare mai bună. Mi se spune colectare mai bună de peste 20 de ani. Asta înseamnă că, din ziua zero după câştigarea alegerilor, Guvernul trebuie să lanseze licitaţii pentru dotarea informatică a ANAF, pentru case de marcat electronice, licitaţiile la noi se contestă, iarăşi se organizează, durează…”, a subliniat Lazea.
Valentin Lazea: „Din cota unică nu a mai rămas nimic”
De asemenea, el a vorbit despre cota unică și a evidențiat că există „atâtea portiţe fiscale, atâtea exceptări, atâtea facilităţi care s-au dat la neplata impozitelor pentru atât de multe categorii, încât din cota unică nu a mai rămas nimic”.
„Şi aici mă adresez celor care au susţinut cota unică în 2005 şi în toţi anii de atunci şi până acum – această atitudine de a spune deschis că din cota unică nu a mai rămas nimic şi să se revină măcar la principiile cotei unice pentru că nu este normal ca o parte mică din firme să plătească 16% impozit pe profit, iar imensa majoritate să plătească 1% din cifra de afaceri. Nu este corect ca TVA-ul să nu fie 19%, să fie 19%, 9% sau 5% sau zero, dividendele să fie impozitate cu 5% – şi nu ca şi celelalte câştiguri de capital cu 16% etc., iar anumite categorii – constructori, informaticieni – să nu plătească anumite impozite. Măcar cei care au susţinut cota unică ar trebui să aibă un punct de vedere”, a susţinut el.
„Trebuie făcut ceva ca încă de la anul să scadă deficitul sub 7%”
Conform convingerilor lui Valentin Lazea, se va ajunge la un deficit probabil de peste 8%, de la unul de peste 9% de anul acesta. Astfel, acest fapt ne-ar individualiza în sens negativ.
„Cehia îşi propune pentru anul viitor un deficit bugetar de – 4,9% pe care ei îl consideră foarte relaxat, Bulgaria îşi propune anul viitor un deficit de – 2,9%. Deci, în contextul acesta, să apari cu un deficit de peste 8%, chiar dacă Comisia poate nu te va penaliza şi va mai închide ochii un an, pieţele în schimb au toate şansele să te penalizeze. Trebuie făcut ceva ca încă de la anul să scadă deficitul sub 7%, aşa cum a promis de fapt ministrul Finanţelor Publice, fără a spune concret prin ce măsuri, dar în alte intervenţii a spus că va face numai prin colectarea mai bună a veniturilor această reducere de deficit.
Măcar să se ajungă la sub 7% anul viitor, însă chiar dacă s-ar realiza acest lucru rămâne de văzut cum se va putea face reducerea la până sub 3% la orizontul anului 2024 care, atenţie, este un an electoral şi ştim ce se întâmplă în România în ani electorali”, a atras atenţia Valentin Lazea.