Vaccinăm cum testăm și testăm cum vaccinăm

Ieri, Valeriu Gheorghiță, atestat în medicina de călătorie și promovat de către Klaus Iohannis în poziția de strateg șef al campaniei naționale de vaccinare, a scos din joben o cifră sub presiunea moderatorului unei televiziuni importante de știri. El a afirmat că, începând chiar de mâine, ar urma să vaccinăm 20.000 de persoane pe zi. Este un salt uriaș. Pentru că, începând din momentul în care au sosit în România vaccinurile, infrastructura pusă la punct de locotenent colonel doctor Valeriu Gheorghiță nu a făcut față decât pentru cu puțin peste 1000 de vaccinări pe zi. Eu mă aștept să ne îndreptăm cu pași repezi către confirmarea sintagmei din titlul acestei analize. Dar până atunci să răspundem la întrebarea ce capcane se ascund în spatele bunelor intenții afișate de marele strateg.

Să admitem totuși, măcar de dragul unui exercițiu logic, că domnul Valeriu Gheorghiță nu s-a hazardat. Că a făcut un calcul precis. Din care i-au ieșit pe gură 20.000 de vaccinuri pe zi. Admițând că această operațiune nu-și va lua nicio pauză de week-end și înmulțind această cifră de 20.000 cu zilele anului, ne ducem lejer în 2022. Deci nici pomeneală, chiar luând în considerare angajamentul lui Gheorghiță, ca 10 milioane de români să poată fi vaccinați pe parcursul acestui an. Ca să se întâmple astfel, ar trebui să avem o capacitate de a vaccina nu de 1000 de persoane pe zi, cum s-a întâmplat până acum, nici de 20.000 pe zi cum promite Gheorghiță, ci mult mai mare.

Cu același prilej, strategului șef i-a mai ieșit un porumbel pe gură. Domnia sa a precizat că, într-un ritm de 20.000 de vaccinări pe zi, va fi posibilă declanșarea vaccinării persoanelor vârstnice începând de prin luna martie. Dar ce vaccinăm până atunci? Ne întoarcem totuși la prima strategie care părea abandonată, și anume vaccinarea cu prioritate, după personalul medical, a altor categorii decât vârstnicii și restul populației începând de la 16 ani? Care ar putea fi acele categorii? Ne întoarcem din nou la vaccinarea cu prioritate a militarilor și a lucrătorilor instituțiilor de forță? O facem de astă dată pe ascuns? Dar cum poți să ascunzi astfel sute de mii de persoane? Pentru că într-o singură lună, să spunem din 4 ianuarie până în 4 februarie, locotenent colonel Gheorghiță ar urma, conform propriului angajament, să vaccineze nu mai puțin de 600.000 de persoane. Cine sunt aceste 600.000 de persoane, din care scădem personalul sanitar? Sunt oare categorii privilegiate? Care trec înaintea vârstnicilor, considerați cei mai vulnerabili? Ne pregătim să facem și din această perspectivă excepție? Să fim altfel de cum sunt toate celelalte țări civilizate?

Nu am idee cum va proceda acest strateg care i-a căzut cu tronc președintelui Klaus Iohannis. Dar cert este că un stat cum este statul Israel a reușit, în același număr de zile în care noi am administrat doar 1300 de vaccinuri, să imunizeze un milion de persoane dintr-un total de opt milioane în care sunt incluși și tinerii până în 16 ani care, pentru moment cel puțin, nu trebuie vaccinați. Ne pregătim oare de același eșec de mari proporții pe care l-am marcat și îl marcăm în continuare și în ceea ce privește testarea?

Dacă domnul Gheorghiță ar fi un om cu adevărat serios, ar ieși la începutul săptămânii viitoare, într-o conferință de presă și ar răspunde la zecile de întrebări care s-au acumulat între timp, scoțând din ceață populația României. Și în primul rând ar trebui să răspundă la o întrebare pe cât de simplă pe atât de dramatică. Cum își va putea trimite solicitarea pentru a fi vaccinat un bătrân, să spunem de 80 de ani, dintr-un sat românesc? Primul reflex al celor care, deși stau cu picioarele pe pământ, se plimbă cu capul prin nori, este acela că bătrânul s-ar putea adresa medicului de familie. Numai că într-o localitate cu câteva case din vârf de munte medicul de familie la care bătrânul este arondat se află, dacă se află, la zeci de kilometri. Și în curând vine zăpada. Ce va face acest om? Riscă să moară pe drum? Pentru a vorbi cu medicul de familie? Și în definitiv de ce trebuie să facă asta? Nu are un card de sănătate? Nu sunt cumva toate datele trecute acolo? Nu poate fi luat în evidență instantaneu? Nu poate fi întrebat, printr-o adresă oficială, dacă dorește sau nu s se vaccineze? Nu poate fi programat automat ? Nu poate fi anunțat din timp când și unde se va putea vaccina? La toate aceste întrebări, Gheorghiță ar trebui să răspundă.

Această campanie de vaccinare pornită cu stângul a făcut obiectul mai multor ședințe CSAT prezidate de Klaus Iohannis. Cum de nu le-a dat prin cap acestor persoane luminate că STS-ul, respectiv Serviciul de Telecomunicații Speciale, care în ultima vreme s-a specializat în organizarea de alegeri electorale și mai ales în numărarea voturilor noastre, dispune de o bancă de date completă vizându-i pe cetățenii României, cu adresele lor de domiciliu cu tot și cu toate numerele de contact? Ce anume ar împiedica STS-ul să-i acceseze pe toți cetățenii României, măcar pe cei cu vârsta de la 18 ani în sus, să-i chestioneze dacă vor sau nu să se vaccineze, și să gestioneze programarea acestora în ritm de 20.000 pe zi.

Nu cumva este o povară prea mare pusă în definitiv pe umerii unui medic, locotenent colonel în Armata Română, care nici măcar nu este vreun mare specialist în logistică? Până când vom răspunde la această întrebare să fim conștienți de un lucru, după opinia mea extrem de important: în vremuri tulburi, cum sunt cele în care trăim, și mai ales cum vor fi cele care urmează, un stat cum e România se sprijină pe două instituții care continuă să se bucure de cea mai mare credibilitate: Biserica și Armata. Guvernul a declanșat un grav conflict cu Biserica și a dat-o practic la o parte. Ne-a mai rămas Armata. Dacă Armata Română va fi compromisă pe parcursul acestui an, printr-un eșec grav al campaniei de vaccinare, va fi rău. Combaterea pandemiei printr-o campanie națională de vaccinare este o pălărie mult prea mare pentru capul locotenentului colonel doctor Valeriu Gheorghiță. Cu atât mai mult cu cât acesta este lăsat singur. Câine surd la vânătoare.