Una dintre cele mai mari sărbători creștine: Sfânta Treime. Ce obiceiuri respectă creștinii ortodocși în această zi
Luni, 13 iunie 2022, creştinii ortodocşi prăznuiesc Sfânta Treime: pe Dumnezeu Cel Unul în fiinţă şi întreit în Persoane: Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. Sfânta Treime se sărbătorește a doua zi după Rusalii, când se descoperă oamenilor şi a treia Persoană a Preasfintei Treimi, Sfântul Duh. Sfinţii Părinţi şi teologii Bisericii au explicat, în scrierile lor, învăţătura creştină ortodoxă despre Sfânta Treime: Tatăl este nenăscut, Fiul este născut din veci din Tatăl, iar Duhul Sfânt purcede din veci din Tatăl.
Învăţătura despre Sfânta Treime este greu de înţeles, de aceea, părintele Cleopa asemăna taina Dumnezeirii cu natura umană. Noi, oamenii, suntem o imagine a Sfintei Treimi, având minte, cuvânt şi duh, deoarece suntem creaţi după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. Suntem în permanență locaş al Sfintei Treimi, Tatăl sălăşluind în voinţa noastră, Fiul odihnindu-se în mintea noastră, iar Duhul Sfânt, primit la botez, găsindu-și adăpost în inima noastră.
În zona Olteniei, de Sfânta Treime, călușarii merg pe la casele oamenilor bolnavi, pentru a juca, crezându-se astfel că persoanele suferinde se vor însănătoși în mod miraculos
Cum a luat naștere învățătura creștină despre Sfânta Treime
În ziua de Sfânta Treime, țăranii ies la câmp alături de preoți, se roagă și sfințesc ogoare, pentru a avea o recoltă bogată și pentru a fi ferite de grindină
Credinţa în Sfânta Treime este una dintre cele mai importante învăţături ale Bisericii. Aceasta este mărturisită în Sfânta Scriptură, mai cu seamă în Noul Testament. A fost formulată de Sfinţii Părinţii ai Bisericii în primele două sinoade ecumenice: Sinodul de la Niceea, din anul 325, şi Sinodul de Constantinopol, din mai-iulie 381. La primul Sinod Ecumenic au luat parte 318 episcopi de pe întreg cuprinsul Imperiului Roman, scopul sinodului fiind formularea explicită a credinței despre Sfânta Treime. Sinodul s-a întrunit pentru a combate erezia lui Arie, care susținea că Fiul nu este identic după fire cu Dumnezeu Tatăl, fiind subordonat Acestuia. În urma sinodului, s-a hotărât că Dumnezeu Fiul este de o fiinţă cu Dumnezeu-Tatăl. Se afirmă clar dogma Sfintei Treimi: Dumnezeu Unul ca fire, întreit în personae: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt.
Sinodul Ecumenic de la Constantinopol a fost convocat de împăratul Teodosie pentru a pune capăt celor două erezii ale timpului. Prima erezie era cea susținută de episcopul Macedonie I al Constantinopolului, care nega deplina dumnezeire a Duhului Sfânt, spunând că este o creatură a Fiului. Totodată, în cadrul acestui sinod s-a pus punct ereziei lui Apolinarie, care nega prezența raţiunii umane în Hristos.
Astfel, în cadrul sinodului s-a afirmat că Duhul Sfânt este „închinat şi slăvit împreună cu Tatăl şi cu Fiul”. Învățăturile formulate de Sfinţii Părinţi ai Bisericii în Simbolul de Credinţă niceo-constantinopolitan, sunt mărturisite în fiecare duminică şi sărbătoare la Sfânta Liturghie, la Botez şi la alte slujbe de peste an.
Există și zone ale țării în care cu prilejul acestei zi de sărbătoare se pocnesc ramuri de tei, pentru a alunga spiritele rele și duhurile care împiedică rodirea pământului
Obiceiuri și superstiții cu prilejul acestei sărbători
Învăţătura despre Sfânta Treime este greu de înţeles, de aceea, părintele Cleopa asemăna taina Dumnezeirii cu natura umană
În Bisericile Ortodoxe praznicul Preasfintei Treimi este legat, prin tradiţie, de sărbătoarea Cincizecimii. Astfel, se va observa că tradițiile și obiceiurile pe care creștinii ortodocși le respectă cu ocazia celor două sărbători sunt foarte asemănătoare.
În zona Olteniei, călușarii merg pe la casele oamenilor bolnavi, pentru a juca, crezându-se astfel că persoanele suferinde se vor însănătoși în mod miraculos. Persoanele aflate în suferință sunt scoase în curte, cu fața spre răsărit. În bătrâni, se crede că dansul călușarilor tămăduieşte bolile și alungă blestemele aruncate de Iele. În ziua de Sfânta Treime, țăranii ies la câmp alături de preoți, se roagă și sfințesc ogoare, pentru a avea o recoltă bogată și pentru a fi ferite de grindină. Există și zone ale țării în care cu prilejul acestei zi de sărbătoare se pocnesc ramuri de tei, pentru a alunga spiritele rele și duhurile care împiedică rodirea pământului. Se crede că gospodarii care muncesc în această zi nu vor avea rod și vor fi urmăriți de ghinion tot restul anului. Există și o superstiția conform căreia de Sfânta Treime nimeni nu ar trebui să plece departe de casă. În această zi de mare sărbătoare nu este bine să te cerți sau să blestemi, pentru că se spune că totul răul se va întoarce împotriva celui care îl rostește.
De Sfânta Treime, creștinii merg la biserică și participă la Sfânta Liturghie. La sate, gospodarii își leagă la brâu crenguțe de pelin, care au menirea de a-i feri de rele și de dușmani. Aceasta este ziua de peste an în care aducem laude deosebite Persoanelor Sfintei Treimi.