Un nou proiect privind persoanele care nu mai locuiesc la adresa de reşedinţă. Pot primi amendă

O nouă propunere legislativă a fost depusă la Parlament. Un proiect de lege a fost iniţiat de 114 parlamentari PSD, AUR şi din grupul minorităţilor naţionale. Persoanele fizice care nu mai locuiesc la adresa de reşedinţă din buletin trebuie să anunţe Serviciul Public Comunitar de Evidență a Persoanelor, în timp de 15 zile. Dacă se vor abate, persoanele riscă o amendă de la 75 lei la 150 lei.

Proiectul, propus de parlamentari, vine ca o modificare şi completare la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români. Astfel, la articolul 31 al OUG 97/2005 se va introduce un text precum că „persoana fizică, care nu mai locuieşte la adresa la care şi-a stabilit reşedinţa, este obligată să notifice la oricare serviciu public comunitar de evidenţă a persoanelor, despre încetarea valabilităţii menţiunii privind reşedinţa, în termen de 15 zile de Ia plecare”.

Persoanele care nu mai locuiesc la adresa de reşedinţă, obligate să anunţe Serviciul de Evidență a Populaţiei

În baza textului în vigoare, persoanele care nu mai locuiesc la adresa menţionată în buletin erau obligate să ceară înscrierea în cartea de imobil la nouă locuinţă, însă acum, prin acest proiect de lege, persoanele trebuie să mai solicite la Serviciul Public Comunitar de Evidență a Persoanelor schimbarea domiciliului.

Totodată, şi persoanele care găzduiesc alte persoane care nu au adresa menţionată în buletin sunt obligate să anunţe poliţia sau Serviciul Public Comunitar de Evidență a Persoanelor. Excepţie fac persoanele care locuiesc în interes de serviciu sau în scop turistic. Potrivit textului în vigoare, persoanele aveau obligaţia să anune Serviciul Public Comunitar doar dacă găzduiesc persoane, în mod neîntrerupt, pe o perioadă mai mare de 30 de zile.

„În ultimii ani, în România, au fost semnalate în mass-media numeroase situaţii când la aceeaşi adresă erau înregistraţi sute sau chiar mii de oameni care, de fapt, nu locuiau acolo. În octombrie 2018, la o adresă din Sectorul 3 din Capitală, apăreau înregistrate circa 5.000 de persoane. În iulie 2020, a fost relatată o situaţie similară în judeţul Iaşi. La o adresă din comună Moşna figurau cu viză de reşedinţă peste 3.000 de persoane. În septembrie 2020, conform datelor oficiale, la patru adrese din oraşul Galaţi, deţinute de trei gălăţeni, locuiau peste 13.000 de persoane cu dublă cetăţenie”, au menționat iniţiatorii proiectului.

Exista mai multe situaţii când autorităţile au constatat că persoanele obţin schimbarea domiciliul la adrese la care nu locuiesc. Totodată, multe persoane solicită să obţină viză de reşedinţă pentru a înscrie copiii la şcoli sau grădiniţe, pentru a primi unele compensări la cheltuieli de transport, de asistență socială sau medicală, dar şi pentru facilităţile fiscale.

„O problemă importantă şi de actualitate o reprezintă continuarea limitării accesului persoanelor la serviciile de evidenţă a persoanelor, acesta fiind în continuare restricţionat numai la serviciile de la locul de domiciliu sau de reşedinţă al persoanei”, mai spun iniţiatorii.

La ce se referă legea cu privire la domiciliul din buletin

Ministerul Afacerilor Interne a propus un proiect de act normativ care prevede eliminarea numărului mare de persoane care locuiesc fictiv la aceeaşi adresă. Astfel, cetăţenii care nu pot dovedi că locuiesc în mod activ la o adresă riscă să rămână fără actul de identitate. Propunerea MAI are scopul de a reglementa unele norme ce vizează acurateţea datelor din Registrul Naţional de Evidență a Persoanelor.

Cătălin Giulescu, directorul Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, a menţionat faptul că în anumite situații vor exista modificări ale proiectului de lege referitor la domiciliul din buletin.

„Este cazul să revenim asupra unei menţiuni din proiect, în ceea ce priveşte anularea actului de identitate, nu aceasta a fost intenţia – vorbim de anularea menţiunii de domiciliu. Această menţiune de domiciliu urmează să fie înscrisă doar în registrul naţional de evidenţă e persoanelor. Având în vedere ultimele elemente relevate, trebuie să spunem că proiectul cuprinde doar principii, nu şi procedura de urmat – în niciun caz această menţiune de anulare a domiciliului nu va fi luată doar pe baza unei constatări a unui poliţist”, a declarat Cătălin Giulescu.

Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Senatului şi apoi a Camerei Deputaţilor care este for decizional. Persoanele care nu mai locuiesc la adresa de reşedinţă vor trebuie să menţioneze acest aspect pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor de evidență a persoanelor.