Un imobil-monumental, unic în România, amplasat pe aproximativ 15.000 de metri pătrați în orașul Iași, va fi redeschis pentru public! Aici, în subterane, au fost făcute descoperiri spectaculoase ce au inclus hrube, un tezaur în monede și un vechi mormânt într-o criptă – GALERIE FOTO

Imobil-monumental, unic în România, amplasat pe aproximativ cincisprezece mii de metri pătrați în orașul Iași, va fi redeschis pentru public! Aici, în subterane, au fost făcute descoperiri spectaculoase ce au inclus hrube, un tezaur în monede și un vechi mormânt într-o criptă. După 2 ani și jumătate, lucrările de reabilitare și restaurare de la Ansamblul Mănăstirii „Frumoasa” au fost recepționate. Valoarea totală a proiectului a fost de circa 4.2 milioane de euro. Mănăstirea a fost construită în anul 1587, fiind refăcută în perioada 1726-1733, și cuprinde cinci corpuri de clădiri. Suprafața totală a impozantului lăcaș de cult este de 14.906 metri pătrați

Unic în România și amplasat pe aproximativ15.000 de metri pătrați în orașul Iași, un mobil-monumental va fi redeschis pentru public!
În subterane, aici au fost făcute descoperiri spectaculoase ce au inclus hrube, un tezaur în monede și un vechi mormânt într-o criptă. După 2 ani și jumătate, lucrările de reabilitare și restaurare de la Ansamblul Mănăstirii „Frumoasa” au fost finalizate. Valoarea totală a proiectului a fost de circa 4.2 milioane de euro. Mănăstirea a fost construită în anul 1587, fiind refăcută în 1726-1733, și cuprinde cinci corpuri de clădire. Suprafața totală a impozantului lăcaș de cult este de 14.906 metri pătrați.

Ansamblul Mănăstirii „Frumoasa” a fost construit în anul 1587. Suprafața totală a edificiului de cult este de 14.906 de metri pătrați

Reabilitarea Ansamblului Mitropolitan al Mănăstirii „Frumoasa” a fost realizată cu fonduri de la Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ARD-NE). Proiectul a inclus reabilitarea monumentelor din cadrul Ansamblului ridicat la finalul secolului al XVI-lea.
Mănăstirea „Frumoasa” a fost construită în anul 1587, fiind refăcută în perioada 1726-1733, și cuprinde cinci corpuri de clădire: Biserica „Sfinții Voievozi” (1836-1839), Palatul de pe ziduri, ruinele Palatului pentru femei (secolul al XVIII-lea), Turnul clopotniță (1819-1833) și zidul de incintă (1726-1733). Aici, acum doi ani, într-o criptă s-au găsit oseminte. Totul a fost coroborat cu o altă descoperire, în aceeași zonă, de data aceasta fiind vorba de un mic tezaur estimat la 50 de mii de euro.

Tezaur, de acum câteva sute de ani, ce valorează 50 de mii de euro

În această criptă a fost descoperit un tezaur compus din 18 monede din aur într-un mormânt parțial deranjat.

„Monedele sunt bătute între anii 1516 și 1591 în ateliere din Olanda, Prusia, Silezia, Austria, Ungaria și Transilvania și au în total o greutate de 63 de grame de aur. Având în vedere structura monetară a tezaurului, starea de conservare deosebită a monedelor, precum și prețul de catalog al unor piese similare, tezaurul descoperit are o valoare estimativă de peste 50.000 de euro”, arăta, la acel moment, dr. Mădalin-Cornel Văleanu, cercetător științific principal/arheolog expert.

Acesta este responsabil științific de șantier, dar și angajat al Muzeului de Istorie al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” (CMNM) Iași.

Una dintre cele mai importante lucrări de restaurare și reabilitare din România

Pe de altă parte, trebuie spus că mare parte din actualele vestigii de la Frumoasa datează din secolul al XIX-lea, dar sunt și construcții mai vechi care merg până în secolul al XV-lea. Datele istorice arată că două dintre construcțiile Ansamblului Mănăstirii „Frumoasa” se disting. Primul este „Palatul de pe Ziduri” și are o vechime de aproximativ trei secole.

„În Lista Monumentelor Istorice (LMI), acesta are codul IS-II-m-A-04006.02, iar, ca datare, vorbim de anii 1726-1733. Acest edificiu este o construcție cu o arhitectură neoclasică, având intrarea principală în curtea mănăstirii. El a fost o construcție gândită tocmai ca un palat din timpul Renașterii italiene, având în mijloc o scară interioară. Inițial, fațada opusă intrării în palat ducea spre o grădină și un lac amenajat special în jurul Mănăstirii „Frumoasa”, pe unde se intra cu barca asemănatoare cu cele pentru vechile calești, care astăzi a fost zidită. De precizat că, acum, fațada iese din planul zidului mănăstirii chiar spre exterior”, se arată în documente.

Legenda savuroasă a locului supranumit „Palatul pentru Femei”

De asemenea, având codul IS-II-m-A-04006.03, tot la „Frumoasa” se găsesc și ruinele așa-numitului „Palat pentru Femei”.

„Un alt monument istoric din cadrul Mănăstirii «Frumoasa», conform LMI din 2014 și realizat de către Institutul Național al Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii, este reprezentat de ruinele edificiului cunoscut ca «Palatul pentru Femei». Concret, domnitorul Moldovei, Grigore al II-lea Ghica (1726-1733, 1735-1739, 1739-1741 și 1747-1748), care restaurase Mănăstirea «Frumoasa» între anii 1727-1733, a construit «un ansamblu de palate minunate după moda orientală de la Țarigrad».

Peste un deceniu, în timpul ocupației rusești de la 1739, casele clădite de Grigore Ghica la «Frumoasa» au fost dărâmate. În primăvara anului 1740, Ghica a pus să se clădească alte case în incinta mănăstirii. Pe de altă parte, «Palatul Domnițelor» avea două mari incinte la parter, de unde se putea intra chiar în camerele domnițelor. Sub palat se aflau niște pivnițe cu mai multe încăperi. Palatul avea tavanul susținut de pilaștri legați între ei prin niște arcuri de piatră. În prezent, «Palatul Domnițelor», aflat la mică distanță de turnul-clopotniță, este în ruină”, mai arată dovezile documentare istorice din arhive.