Un absolvent de liceu câștigă, pe parcursul vieții, puțin peste 293.000 de euro. Iată numărul elevilor care abandonează școala

Câștigurile medii de-a lungul vieții pentru o persoană care a abandonat școala sunt de 190.473 de euro, cu peste 100.000 de euro mai puțin decât cele ale unui absolvent de liceu, care ajung la puțin peste 293.000 de euro.

Aceste date provin dintr-un studiu comandat de AmCham România, care analizează costurile economice și sociale ale abandonului școlar în țară și va fi prezentat săptămâna viitoare.

Totodată, studiul arată că abandonul școlar în cele 12 generații analizate pe parcursul ultimilor 11 ani a generat costuri de aproximativ 15,8 miliarde de euro, echivalentul a 5,28% din PIB-ul anual al României.

În medie, 23.000 de elevi din fiecare generație renunță la școală, România având una dintre cele mai ridicate rate de părăsire timpurie a școlii din Uniunea Europeană, de 16,6%.

Un alt aspect îngrijorător este analfabetismul funcțional, cu o rată de aproximativ 45%, conform celor mai recente rezultate PISA. Prin comparație, media țărilor OCDE este de 27%.

În contextul alegerilor generale de la sfârșitul anului 2024, AmCham România a lansat a 7-a ediție a documentului de viziune și recomandări pentru agenda economică a mandatului 2024-2028, intitulat „Priorități pentru România”. Acest document atrage atenția viitorilor decidenți asupra temelor prioritare pe care comunitatea de afaceri le consideră esențiale pentru dezbaterile electorale și planurile de guvernare din următorii patru ani.

Documentul ia în calcul contextul global și regional, tendințele majore care determină schimbări în economia mondială și pe care România trebuie să le integreze, precum și obiectivele naționale asumate pe plan intern și în relația cu partenerii internaționali.

„Atragem atenția asupra celor mai mari riscuri, dar subliniem și oportunitățile. Sunt ultimii ani în care România va avea acces la finanțare majoră pentru convergența cu UE, dar și ani cruciali pentru înscrierea într-o traiectorie fiscal-bugetară sustenabilă. Mandatul 2024-2028 se suprapune cu anii premergători orizontului 2030 pentru care sunt asumate ținte ambițioase în materie de sustenabilitate și protecția mediului. În acești ani, noile tehnologii vor fi atins nivele de maturitate care le vor accentua impactul la scară largă, iar România trebuie să grăbească semnificativ pasul pentru recuperarea decalajelor. Priorități pentru România este apelul AmCham Romania pentru asumarea la toate nivelele decizionale a obiectivelor de țară și pentru implementare susținută, responsabilă și coordonată. Este, în esență, un apel la viziune, acțiune imediată și orientare către viitor”, spune Daniela Nemoianu, vicepreședinte AmCham România.

„Urmează ani asupra cărora planează urgența nu doar pentru a reduce disparitățile”
Raportul abordează obiective de țară generale, dar și 10 domenii cheie care sunt, însă, interconectate. Unul dintre mesajele principale este că pentru a înregistra un progres real și durabil, România are nevoie de o abordare coordonată, care să asigure progresul în domenii multiple.

„Urmează ani asupra cărora planează urgența nu doar pentru a reduce disparitățile, dar și pentru a transforma progresul tehnologic fără precedent în prosperitate reală pentru societate și economie. Deloc de neglijat, România se află în cel mai complicat context regional din ultimele trei decenii, iar următorii ani vor fi cruciali nu doar pentru consolidarea securității naționale, dar și pentru întărirea rolului geostrategic în cadrul NATO. Pentru a gestiona acest context, România are nevoie de o viziune strategică, clară și sustenabilă, pe termen mediu și lung. Fiecare strategie sectorială, politică publică și decizie trebuie să integreze oportunitățile, să anticipeze tendințele globale și să minimizeze riscurile macroeconomice”, spune Dinu Bumbăcea, vicepreședintele AmCham România.

„Urmează ani asupra cărora planează urgența nu doar pentru a reduce disparitățile”

Raportul abordează obiective de țară generale, dar și 10 domenii cheie care sunt, însă, interconectate. Unul dintre mesajele principale este că pentru a înregistra un progres real și durabil, România are nevoie de o abordare coordonată, care să asigure progresul în domenii multiple.

„Urmează ani asupra cărora planează urgența nu doar pentru a reduce disparitățile, dar și pentru a transforma progresul tehnologic fără precedent în prosperitate reală pentru societate și economie. Deloc de neglijat, România se află în cel mai complicat context regional din ultimele trei decenii, iar următorii ani vor fi cruciali nu doar pentru consolidarea securității naționale, dar și pentru întărirea rolului geostrategic în cadrul NATO.  Pentru a gestiona acest context, România are nevoie de o viziune strategică, clară și sustenabilă, pe termen mediu și lung. Fiecare strategie sectorială, politică publică și decizie trebuie să integreze oportunitățile, să anticipeze tendințele globale și să minimizeze riscurile macroeconomice”, spune Dinu Bumbăcea, vicepreședintele AmCham România.

Cele 5 obiective pe care AmCham le propune se referă la domenii strategice, iar recomandările sunt:

• „Continuarea reformelor pentru alinierea politicilor economice și sociale la standardele OCDE, esențială pentru creșterea competitivității și atragerea investițiilor. În calitate de stat membru al OCDE, România va putea beneficia de accesul la experiența și expertiza celorlalți membri, ceea ce va permite elaborarea și ajustarea politicilor publice care susțin implementarea reformelor eficiente, în special în domenii esențiale precum educația și sănătatea. Modernizarea economiei românești va conduce la îmbunătățirea ratingului de țară, sporind pe de o parte încrederea investitorilor și atragerea de investiții străine directe, iar pe de altă parte, facilitând accesul la finanțare externă prin reducerea costurilor de împrumut.

• Echilibrare macro-bugetară & un nou model de convergență economică. Procesul de convergență reală a economiei românești către media Uniunii Europene a fost accelerat pe parcursul ultimelor două decade, însă competitivitatea României este încă afectată de o serie de factori sistemici. Dintre acestea, printre cele mai îngrijorătoare este accentuarea dezechilibrelor macroeconomice, respectiv de creșterea substanțială a deficitului bugetului public și a deficitului de cont curent, care nu a fost atenuată nici de performanța economică bună din ultimii ani. Gradul redus de colectare fiscală este rezultatul mai multor factori, precum evaziunea fiscală, o economie informală semnificativă și un sistem de administrare fiscală care necesită reformă și digitalizare. Contractarea de împrumuturi pentru finanțarea cheltuielilor curente ale statului, în special a celor cu salariile, cu asigurările sociale și cu pensiile, devine problematică atunci când acestea sunt stabilite la niveluri disproporționate în raport cu puterea economiei și cu veniturile publice colectate. Cele mai mari nevoi ale României sunt investițiile pentru dezvoltarea infrastructurilor în domeniul  transportului, energiei şi digitalizării, în educație, sănătate și pentru susținerea cercetării şi dezvoltării.

• Educația. Educația este o responsabilitate fundamentală și punctul de pornire pentru orice model de dezvoltare economică și socială. Accesul la educație de calitate și alinierea politicilor educaționale cu nevoile pieței muncii sunt condițiile sine-qua-non pentru o dinamică economică pozitivă. În contextul nefavorabil al evoluției demografice (migrație, îmbătrânirea populației), existența unui sistem de învățământ care să dezvolte competențe pentru viitor este imperativă pentru sustenabilitatea finanțelor publice, susținerea pieței muncii, reducerea inechității sociale și implementarea oricărui proiect serios de țară. Principalele provocări ale sistemului de învățământ pe care România trebuie să le depășească sunt analfabetismul funcțional și părăsirea timpurie a școlii.

• Infrastructură de transport pentru a crește mobilitatea, accesul, siguranța, competitivitea economică.  Creșterea economică sustenabilă și susținută nu poate exista în lipsa unui sistem de transport extins, interconectat, rezilient și sigur. Deficitul de infrastructură este unul dintre principalii factori care au dus la pierderea a numeroase oportunități de afaceri, investițiile private fiind direcționate către țările învecinate. România este, în acești ani, într-o cursă contra cronometru pentru realizarea proiectelor întârziate în ultimele decenii. De aceea, recomandăm planificarea bugetară multianuală pentru proiectele mari de investiții în infrastructura de transport. În linie cu obiectivele tranziției verzi, trebuie depuse eforturi pentru întărirea expertizei și capacității administrative pentru pregătirea, gestionarea și monitorizarea proiectelor de infrastructură feroviară.

• Atragerea și sprijinirea investițiilor în România, accent pe investițiile cu valoare adăugată mare. Valorificarea potențialului țării pentru atragere de investiții străine directe (ISD) necesită o strategie bine definită. Într-un mediu global marcat de incertitudini și o competiție acerbă pentru capital, este esențial să se prioritizeze atragerea de investiții care să transforme România într-un hub regional de producție. Preluarea unor bune practici din regiune și implementarea de politici care să încurajeze inovația și competitivitatea vor contribui la creștere sustenabilă și la poziționare strategică pe termen lung. Este esențială implementarea unei scheme de ajutor de stat dedicată investițiilor strategice cu o valoare de peste 100 de milioane EUR pentru ca România să poată deveni un hub regional pentru diverse industrii, consolidându-și astfel poziția în cadrul UE și pe scena economică globală. România are nevoie de o astfel de agenție care să își îndeplinească misiunea declarată prin acțiuni concrete și eficace.