Transelectrica susține că România va trebui să importe energie electrică în fiecare lună din iarnă

Un raport întocmit de Transelectrica arată faptul că România va trebui să importe energie electrică în fiecare lună din iarnă. Țara noastră nu își poate susține consumul intern, în contextul în care, în teorie, acest lucru ar trebui să se poată.

Vă aducem aminte faptul că mai multe asociații din energie au tras un semnal de alarmă spunând că facturile la curent se vor dubla după data de 31 martie 2025 când plafonarea energiei se va termina.

Transelectrica susține că România va trebui să importe energie electrică în fiecare lună din iarnă

În raportul Transelectrica se arată faptul că România va trebui să importe energie electrică pentru fiecare lună din iarnă. Scenariile făcute de operatorul de transport sunt două. În primul scenariu se vorbește despre o iarnă normală, iar în al doilea raport se vorbește despre un scenariu pesimist, al unei ierni mult mai aspre. În niciunul dintre scenarii România nu poate să-și asigure necesarul de consum. Vorbim despre 5 luni, adică între 1 noiembrie 2024 și 31 martie 2025.

Astfel, se estimează că producția de energie electrică în următoarele cinci luni va ajunge la 23,8 TWh, ceea ce corespunde unei puteri medii de 6.582 MW. Dacă iarna va fi una obișnuită, consumul național de energie electrică pentru această perioadă este proiectat să fie de 24,67 TWh, rezultând într-o necesitate de import de 816 GWh. În cazul unui scenariu mai pesimist, consumul ar putea crește la 25,6 TWh, ceea ce ar necesita importuri de aproape 1,8 TWh pentru a asigura trecerea prin iarnă.

Pe o perioadă de cinci luni, se anticipează o producție de energie electrică de 23,8 TWh, cu o putere medie de 6.582 MW. În cazul unei ierni normale, consumul de energie electrică la nivel național pentru cele cinci luni este preconizat la 24,67 TWh, ceea ce va necesita importuri totale de 816 GWh. În scenariul unui consum mai mare, în condiții de iarnă severă, se estimează că ar putea fi nevoie de 25,6 TWh, rezultând într-o nevoie de importuri de aproximativ 1,8 TWh pentru a acoperi deficitul.

În scenariul pesimist prognozat de Transelectrica, se anticipează că cele mai semnificative importuri de energie electrică vor fi necesare în luna decembrie, când deficitul sistemului ar putea ajunge la 636 GWh. În această situație, ar fi nevoie de importuri medii la o putere de aproximativ 855 MW.

Centralele cu cărbune vor conta foarte puțin

Analiza prognozei de producție de energie arată că centralele pe cărbune vor avea o contribuție relativ scăzută, comparativ cu valorile istorice din trecut. Din totalul estimat de 23,85 TWh pentru următoarele cinci luni, centralele pe cărbune ar urma să producă doar 2,9 TWh, echivalentul unei puteri medii de puțin peste 800 MW. Aceasta înseamnă că nici măcar trei dintre grupurile clasice de 330 MW de la centralele din Oltenia nu vor fi utilizate complet.

Principalele surse de energie pentru această perioadă vor fi centralele pe gaze, care includ și cele ce furnizează energie termică pentru orașe, cu o producție estimată la 6,05 TWh. Acestea vor fi urmate de hidrocentrale, cu o producție de 6 TWh, și de centrala nucleară, cu 4,53 TWh. Parcurile eoliene sunt estimate să genereze 3,6 TWh de energie electrică în cele cinci luni, iar energia din cărbune va contribui mai puțin, fiind urmată de energia fotovoltaică, cu o producție de 550 GWh, care include atât parcurile mari, cât și instalațiile prosumatorilor.

Conform analizei asupra valorilor medii lunare estimate și evoluției producției interne din iernile trecute, este clar că echilibrul între producția și consumul de energie va fi influențat în mod direct de sursele regenerabile. În condiții meteorologice extreme, cum ar fi viscolul, seceta pedologică sau temperaturile foarte scăzute, pot apărea perioade în care vârfurile de consum nu vor putea fi acoperite doar din producția internă. Totuși, dacă temperaturile vor fi mai ridicate decât de obicei în perioada de iarnă, consumul de energie ar putea scădea, ceea ce ar reduce necesitatea importurilor și ar diminua riscul de neacoperire a vârfurilor de consum comparativ cu estimările inițiale.