Tradiții și obiceiuri de Sfântul Andrei, ocrotitorul românilor! Ce este bine să facă toți creștinii pentru a fi feriți de rele!

de: BZI.ro
02:00, 30 nov. 2022

Creștinii ortodocși îl sărbătoresc an de an, în data de 30 noiembrie, pe Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul românilor. Deși era iudeu, Sfântul Apostol Andrei a propovăduit Evanghelia în teritoriile situate pe țărmurile Mării Negre (Pontul Euxin), creștinându-i pe strămoșii noștri, geto-dacii

Ziua Sfântului Andrei este una dintre cele mai importante sărbători din an, pentru vrăji şi farmece. În noaptea de 30 noiembrie, spiritele rele umblă libere printre oameni, astfel că românii recurg la tot felul de ritualuri pentru a se apăra de ele. În această noapte se fac și numeroase farmece în dragoste, iar fetele necăsătorite au șansa de a-și afla ursitul.

Sfântul Andrei a predicat mai întâi în Asia Mică, iar după aceea în Sciția Minor, în ținuturile dintre Dunăre și Marea Neagră, creștinându-i pe geto-daci

Cine a fost Sfântul Andrei, ocrotitorul românilor

Fetele care doresc să se mărite, așază sub pernă, în noaptea de Sfântul Andrei, un fir de busuioc

Apostolul Andrei și fratele său, Sfântul Apostol Petru, au fost fiii lui Iona, un pescar sărac din Galileea. Cei doi frați și-au câștigat existența din pescuit până când l-au auzit predicând pe Sfântul Ioan Botezătorul, în pustiul Iordanului, despre venirea lui Mesia. Sfântul Andrei a fost martor și la botezul lui Iisus Hristos în apa Iordanului și l-a auzit pe Sfântul Ioan Botezătorul spunând:

„Iată, Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii”. În Evanghelia după Matei se prezintă exact momentul în care Apostolul Andrei este chemat să propovăduiască Cuvântul Domnului:

„Pe când (Iisus) umbla pe lângă Marea Galileii, a văzut doi frați, pe Simon ce se numește Petru și pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, căci erau pescari. Și le-a zis: «Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni». Iar ei, îndată lăsând mrejele, au mers după El”.

Andrei este cunoscut drept primul chemat să predice. Acesta l-a însoțit pe Iisus Hristos prin Țara Sfântă și a fost martor la toate minunile săvârșite. Împreună cu restul apostolilor, Andrei a asistat la răstignirea pe Cruce a Mântuitorului, iar după Învierea Sa a primit misiunea de a predica Evanghelia tuturor neamurilor de pe pământ. Sfântul Andrei a predicat mai întâi în Asia Mică, după aceea în Sciția Minor, în ținuturile dintre Dunăre și Marea Neagră, creștinându-i pe geto-daci. De aceea este considerat protectorul neamului românesc.

Deoarece Andrei a propovăduit Evanghelia în mai multe zone, mai multe țări îl au drept patron spiritual. Totodată, Sfântul Andrei este patron spiritual al mai multor oraşe din Italia, Franţa, Belgia şi Grecia.

Pentru a se proteja de spiritele rele, oamenii ung cu usturoi pragul casei, ușile și ferestrele, acestea fiind văzute ca locurile prin care spiritele rele pot pătrunde în locuințe

Cele mai cunoscute tradiții și obiceiuri de ziua Sfântului Andrei, ocrotitorul românilor

Gospodarii obișnuiesc ca de Sfântul Andrei să pună grâu la încolțit pentru a afla cum va fi recolta de anul viitor

Românii au nenumărate tradiții și superstiții legate de sărbătoarea Sfântului Andrei. Ziua în care este cinstit apostolul este numită și Ziua Lupului. În popor, noaptea de Sfântul Andrei este una mistică, se crede că spiritele bântuie pe pământ, iar lupii încep să vorbească cu grai omenesc.

Oamenii se apără de toate forțele răului cu ajutorul unor practici vechi de sute de ani. Cele mai multe obiceiuri practicate de ziua Sfântului Andrei sunt legate de protecția animalelor împotriva spiritelor rele sau de descântece pentru dragoste. Pentru a se proteja de spiritele rele, oamenii ung cu usturoi pragul casei, ușile și ferestrele, acestea fiind văzute ca locurile prin care spiritele rele pot pătrunde în locuințe. Se pune usturoi până și în grajduri, pentru a împiedica ca vrăjitoarele sau spiritele rele să pună stăpânire pe animale. Românii cred că în ajunul sărbătorii de Sfântul Andrei ies strigoii, ființe care nu și-au găsit pacea eternă, fiind pedepsite pentru viața dusă pe pământ.

În această noapte, fetele practică o mulțime de ritualuri pentru a câștiga inima bărbatului iubit. Fetele care doresc să se mărite așază sub pernă, în noaptea de Sfântul Andrei, un fir de busuioc. Astfel se crede că își vor visa ursitul. Fetele care doresc să-și afle ursitul pot recurge și la un alt procedeu. La miezul nopții trebuie să stea goale între două oglinzi și să țină două lumânări aprinse.

În una dintre oglinzi vor vedea scene din viitor, dar și chipul viitorului soț. La miezul nopții, fetele necăsătorite obișnuiesc să întoarcă un urcior cu fața în jos, iar pe fundul vasului pun trei cărbuni încinși. Mai apoi rostesc o incantație pentru a fi sigure că se vor mărita cu persoana iubită. Gospodarii obișnuiesc ca de Sfântul Andrei, ocrotitorul românilor, să pună grâu la încolțit pentru a afla cum va fi recolta de anul viitor.