Tradiții și obiceiuri de Înălțarea Sfintei Cruci. Ce nu este bine să faci astăzi

Tradiții și obiceiuri de Înălțarea Sfintei Cruci. Cea de-a doua mare sărbătoare a lunii septembrie a fost instituită în urma a două mari evenimente. Primul ține de aflarea Crucii pe care a fost răstignit Iisus Hristos şi înălţarea ei în văzul poporului, la 14 septembrie 335. Iar cel de-al doilea eveniment este aducerea Crucii de la perşi în anul 629.

14 septembrie este o zi de mare sărbătoare pentru credincioșii creștini, care celebrează Înălţarea Sfintei Cruci. Această sărbătoare a fost instituită de către Biserică în urma a două evenimente. Primul a fost descoperirea Crucii pe care a fost răstignit Iisus Hristos şi înălţarea ei în văzul poporului. Acest moment s-a petrecut la 14 septembrie 335 și a fost înfăptuit de împărateasa Elena împreună cu patriarhul Macarie.

Cel de-al doilea eveniment legat de această sărbătoare a fost aducerea Crucii de la perşi în anul 629. Atunci, ea a fost depusă în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim de împăratul bizantin Heraclius.

Tradiții și obiceiuri de Înălțarea Sfintei Cruci

În tradiția populară, sărbătoare se mai numeşte şi Ziua Crucii. Astfel, această zi este considerată data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. În popor, se spune că de Înălțarea Sfintei Cruci se închide pământul. Astfel, acum se retrag insectele, reptilele şi plantele ce au fost lăsate la lumină în primăvară. Prin unele părți se crede că de Ziua Crucii, şerpii se strâng mai mulţi la un loc și se încolăcesc. Astfel, ei produc o piatră nestemată folositoare pentru vindecarea tuturor bolilor.

În această zi are loc și sfințirea viei și a butoaielor de vin de către preot. Acest lucru trebuie făcut pentru ca şi pe viitor gospodarul să se bucure de o recoltă bogată. Mai mult, strugurii de la ultima tufă de vie nu trebuie culeşi acum. Ei se numesc în limbaj popular strugurii lui Dumnezeu și sunt lăsați ca ofranda pentru păsările cerului.

Tot pe 14 septembrie, la biserică se sfinţesc busuiocul, menta, măghiranul şi cimbrul, considerate plante magice. Acestea îi apară pe credincioşi de diverse boli, dar veghează şi asupra păsărilor şi animalelor din ograda. Monedele sfinţite în această zi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliţă aduc belşug şi spor în muncă.

De Ziua Crucii se spune că nu este bine să se mănânce usturoi, nuci, prune şi peşte. Ba chiar este recomandat să se ţină post negru, aspru, pentru vindecarea sufletului şi a trupului. De asemenea, nu este voie, în ziua Înălţării Sfintei Cruci, să se lucreze, pentru a nu atrage primejdiile.

Cum a fost aflată Crucea pe care fusese răstignit Hristos

Împăratul Constantin cel Mare trăia cu dorinţa de a afla Crucea pe care fusese răstignit Mântuitorul. Astfel, el a trimis-o la Ierusalim pe mama sa, împărateasa Elena. Numai că în decursul timpului, peste locul unde se spunea că se află îngropată Crucea, fusese construit un templu păgân. După dărâmarea acestuia şi săparea în adâncime, au fost găsite trei cruci. Alături de ele o era o inscripţie pe care scria „Iisus Nazarineanul, Regele Iudeilor”.

Neştiind care este crucea pe care fusese răstignit Hristos, aceste cruci au fost puse pe rând deasupra unui mort. Iar la atingerea uneia dintre cele trei cruci, mortul a înviat şi s-a ridicat viu. De asemenea, și o femeie bolnavă de moarte, mergând la ea patriarhul cu împărăteasa, peste care a fost pusă Crucea Domnului, îndată s-a sculat sănătoasă. Astfel, prin aceste minuni a fost identificată Crucea pe care fusese răstignit Hristos.

Tradiții și obiceiuri de Înălțarea Sfintei Cruci. Spre deosebire de alte mari sărbători, de Ziua Crucii se ține post. Și aceasta deoarece ne aduce aminte de Patimile şi de Moartea Mântuitorului Hristos.