Tot mai mulți copii abuzați sună la Telefonul Copilului! În perioada pandemiei, minorii reclamau abuzurile de tip cyberbullying! Moldova se află pe locul doi în topul sesizărilor

Zilnic, zeci sau chiar sute de minori abuzați sună la Telefonul Copilului pentru a cere ajutor. Pentru sesizarea cazurilor de abuz, neglijare și exploatare a copilului, numărul de telefon este 983 pentru DGASPC Iași sau 116 111 pentru Asociația Telefonul Copilului

În anul 2001 a fost inființat Telefonul copilului, primul serviciu de urgență din țară unde copiii abuzați pot să ceară ajutor. Există două numere de telefon unde minorii pot cere sprijin non-stop, gratuit, dacă se află în pericol. Există numărul 983, care este un serviciu furnizat de Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) și numărul 116 111, care aparține Asociației Telefonul Copilului. Apelurile primite la cele două numere de telefon sunt direcționate către autoritățile locale, în special către DGASPC. În funcție de gravitatea situației se demarează o anchetă în vederea salvării copilului. La numărul unic din Iași pentru sesizarea cazurilor de abuz, neglijare și exploatare a copilului au fost 304 apeluri în anul 2020.

Din numărul total de apeluri, 28 au necesitat intervenția echipei mobile cu preluarea minorului, iar la 46 de sesizări echipa mobilă a intervenit fără preluare. Autoritățile locale au intervenit la 230 de solicitări dintre care 191 fără preluarea victimelor, iar 39 cu preluarea minorilor. Echipele mobile sunt formate din specialiști precum psihologi și asistenți sociali din cadrul DGASPC. Reprezentanții de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului, din Iași, au intervenit la 74 de sesizări unde au fost cazuri de abuz emoțional și cerșetorie. La sesizările care nu necesită intervenția echipei mobile se deplasează autoritățile locale. La cele 230 de cazuri la care au intervenit autoritățile locale au fost cazuri de neglijare și abuz fizic.

Moldova este pe locul doi în topul sesizărilor de la Telefonul Copilului

Din numărul mare de apeluri primite la Asociația Telefonul Copilului, multe sunt din zona Moldovei. Minorii sună disperați la numărul unic pentru sesizarea cazurilor de abuz, neglijare și exploatare a copilului. Regiunea Moldovei se află pe locul doi în topul sesizărilor la Telefonul Copilului, după Muntenia.

„Primim sute de apeluri, dar nu toate sunt cazuri. Noi lucrăm cu autoritățile locale. Cazurile grave sunt redirecțioante către autoritățile competente. În anul 2020 am avut 102.458 de apeluri, comparativ cu 2019, când au fot 82.038 de apeluri. Moldova are un procent de sesizări de 22,3 la sută. Pe primul loc este Muntenia, cu un procent de 25 la sută, nu este o diferență mare. Din dorință de comunicare, durata apelurilor a crescut! Dacă în 2019 un apel cu un copil dura între 10-15 min, în 2020 durata medie a unui apel a fost de 35-45 de min. Asistenții sociali și psihologii angajați sunt bine pregătiți pentru a face față oricărei situații”, a declarat Cătălina Surucel, președintele Asociației Telefonul Copilului.

Peste 7 mii de apeluri în perioada stării de urgență

În cele două luni în care România a fost în stare de urgență cu reguli stricte, numărul apelurilor la Telefonul Copilului a ajuns la 7.888. Tot mai mulți adolescenți au sunat în perioada stării de urgență pentru a primi sprijin de la specialiștii de la capătul liniei. Cazurile au fost multe și diverse, nu a mai fost vorba doar despre abuzurile fizice din familie. Adolescenții și copiii care au sunat în perioada pandemiei sufereau în mare parte de dor și agresiunea pe internet, cel mai mult timp fiind petrecut pe internet. Lipsa interacțiunii cu prietenii i-a afacetat pe foarte mulți copii.

„Au fost cazuri în care un copil se simțea abandonat deoarece era în custodia unuia dintre părinți, iar celălalt nu putea să vină să îl viziteze din cauza regulilor impuse de starea de urgență. Școala online nu prea a fost pe placul copiilor, deoarece mulți au suferit abuzuri de tip cyberbullying (agresiunea pe internet). Au fost apeluri legate de sprijinul medical, copiii nu înțelegeau de ce nu pot merge la doctor dacă îi doare ceva. Au mai fost cazuri de apeluri legate de curiozități despre ce înseamnă virusul și ce se va întâmpla pe viitor. Un număr mare de apeluri a fost legat de sprijinul financiar și material. Copiii sunau și cereau bani și mâncare, auzeau discuții în casă că nu mai sunt bani și nu au ce mânca”, a spus Cătălina Surucel, președintele Asociației Telefonul Copilului.

Copiii preferă să discute problemele cu un străin

Tot mai mulți adolescenți și copiii aleg să sune la Telefonul Copilului în loc să discute problemele cu părinții sau cineva apropiat. Numărul îngrijorător al apelurilor arată că relația dintre copii și familie lipsește în cele mai multe cazuri. Părinții s-au folosit de pretextul stării de urgență și după finalizarea acesteia.

„Copiii nu au încredere în familie și preferă să vorbească cu noi. În utima perioadă ne-au contactat mai mult online. În perioada stării de urgență, când au stat non-stop în casă cu părinții, copiii ne-au contactat online, deoarece nu voiau să fie auziți. Am fost pregătiți încă de acum 3 ani cu platforma online, unde să discutăm cu copiii. Sentimentul de abandon resimțit de o mare parte din copiii care locuiau cu un singur părinte, iar celălalt locuia separat, a revenit. Apelurile legate de abandon au apărut și după starea de urgență. Părinții s-au folosit de pretextul pandemiei și spuneau că celălalt părinte nu poate veni să își vadă copilul, și acest lucru i-a afectat pe cei mici”, a precizat Cătălina Surucel, președintele Asociației Telefonul Copilului.