Tot mai multe tinere ajung la „Socola” după ce devin mame. Fenomenul depresiei postnatale, din ce în ce mai periculos – FOTO
A crezut că este o simplă tristețe, dar a ajuns la Institutul de Psihiatrie „Socola” din Iași cu gânduri suicidare. Este povestea unei tinere diagnosticate cu depresie postnatală
Pentru unele mame, fericirea că au adus pe lume un copil, mai ales dacă este prefect sănătos, nu poate fi comparată cu nimic. Cu toate acestea, medicii psihiatri au observat câteva situații cutremurătoare. Este vorba despre cele care suferă de depresia postnatală, care nu pot scăpa de sentimentul de tristețe, iar în cazurile cele mai grave pot ajunge la gânduri suicidare.
Din cauza unei astfel afecțiuni, o tânără în vârstă de 18 ani, din Iași, a ajuns la Institutul de Psihiatrie „Socola”. Este un caz care din cauza severității a marcat-o pe dr. Petronela Nechita, medic primar psihiatru.
Din cauza gândurilor suicidare, o tânără de 18 ani a avut nevoie de 10 zile de internare
Tânăra a conștientizat faptul că are nevoie de ajutor. Aceasta a fost internată zece zile, timp în care i s-a administrat un tratament medicamentos. Cazul său poate reprezenta un semnal de alarmă pentru toate mamele care se confruntă cu această afecțiune, pentru a nu ignora simptomele.
„Un caz pe care l-am asistat în urmă cu câțiva ani a fost despre o tânăra de 18 ani, necăsătorită, care a ajuns în Urgențe, adusă cu ambulanța, în Spitalul de Psihiatrie. Severitatea cazului a implicat prezența unei forme de depresie postnatală cu gânduri suicidare.
Deși tânăra nu avea sprijinul partenerului ei și tatăl copilului, ea a conștientizat necesitatea nevoii de tratament medicamentos și terapie, ea era deja în terapie de 1 an cu un psiholog. Pe perioada internării, bebelușul a fost îngrijit de părinții tinerei, suportul familiei fiind extrem de important pentru o mama atât de tânăra. Simptomele ce au necesitat internare, pe lângă gândurile suicidare, au mai fost gânduri negative, cum ar fi că nu este o mamă suficient de bună, că nu poate avea grijă de copil, sentimente de vinovăție, deznădejde și autoînvinovățire, senzație de îngrijorare permanentă faţă de bebeluş.
A necesitat aproximativ 10 zile de internare, perioadă în care a continuat terapia și a necesitat tratament medicamentos, pe care l-a urmat încă 6 luni. Sigur că acest tratament medicamentos a implicat și suspendarea alăptării bebelușului la sân și înlocuirea cu alte formule de lapte. Tânăra a continuat ședințele de terapie mulți ani ulterior acestei internări. Cred însă că, atunci când mama e foarte tânără, riscurile de postpartum sunt mai mari”, susține dr. Petronela Nechita, medic primar psihiatru, Institutul de Psihiatrie „Socola” Iași.
Tristețea accentuată, problemele legate de alimentație sau oboseala permanentă sunt doar câteva dintre simptomele care conturează depresia postnatală.
„Depresia postnatală este un tip de depresie cu care se confruntă mulți părinți după ce au un copil. În principal, este determinată de modificările hormonale care apar imediat după naștere. Este o afecțiune psihică ce se poate instala oricând, începând cu primele săptămâni sau luni după naștere, și până la împlinirea vârstei de 1 an a copilului. Se manifestă prin simptome de tipul tristețe accentuată, lipsă de energie și senzația de oboseală permanentă, tulburări de somn pe parcursul nopții și somnolență în timpul zilei, sentimentul că este incapabilă să aibă grijă de copilul său, probleme legate de alimentație, anume scăderea sau creșterea poftei de mâncare, sentimentul de vină, lipsa de speranță și autoblamare.
De asemenea, poate fi întâlnită și dificultatea de a crea o legătură cu nou-născutul, sentimentul de indiferență și lipsa bucuriei în compania lui. Depresia maternă se mai poate manifesta și prin accese spontane de plâns, scăderea respectului de sine și a încrederii în forțele proprii, pesimism, diminuarea libidoului”, declară dr. Petronela Nechita.
Specialiștii afirmă că una din zece femei va dezvolta o depresia după naștere. Există cazuri în care se poate ajunge la o afecțiune mai severă, și anume psihoza postnatală.
„Sigur că intensitatea acestor simptome poate fi variabilă de la caz la caz. Depresia postnatală, în formele severe, cazuri mai rare, se manifestă prin incapacitatea mamei de autoîngrijire, gânduri suicidare sau lipsa dorinței de îngrijire a sugarului. Într-un spital de psihiatrie, cazurile severe ajung să fie internate și asistate pentru terapie și tratament medicamentos. Eu am avut, la cabinetul privat, mai multe cazuri, forme mai ușoare, care au necesitat terapie. Însă statisticile indică faptul că una din zece femei va dezvolta o depresie după naștere, în timp ce aproximativ una din o mie de femei poate ajunge la o afecțiune mai severă, numită psihoza postpartum”, adaugă dr. Petronela Nechita.
Unele mame diagnosticate cu această afecțiune ajung să nu poată crea o conexiune cu nou-născutul. Specialiștii afirmă că pe lângă senzația de tristețe există cazuri în care acestea se simt iritate de prezența partenerului sau a copilului.
„Această tulburare este o combinație complexă de modificări fizice, emoționale și comportamentale care au loc la unele femei după naștere. Sigur că există posibilitatea să apară anumite simptome comune ale depresiei postpartum: senzație de tristețe, de dispoziție proastă și nevoia de a plânge în cea mai mare parte a timpului, să se simtă iritate constant de partenerul lor, de bebeluș sau de alți copii. Departe de a considera că sunt mame care să își urască copii. Sunt unele femei cu depresie postpartum care au gânduri înfricoșătoare, în special că nu își pot îngriji corespunzător nou-născutul. Acestea par să fie, însă, mai degrabă, temeri decât dorințe de a face rău”, subliniază dr. Petronela Nechita.
Stările pe care mama le are se pot răsfrânge asupra copilului
Depresia postnatală se poate răsfrânge asupra copilului. Astfel, acesta se va îndepărta de mamă și va fi mai vulnerabil.
„Starea psihică a tinerelor mame este foarte importantă pentru copiii lor. Astfel că, experimentând sentimente de depresie și anxietate, de tristețe profundă și de îngrijorare, părintele, în special mama, poate transmite aceleași stări bebelușului. Este extrem de important de menționat faptul că o depresie postnatală netratată poate afecta reacția copilului la stres, făcându-l mai vulnerabil. Această tulburare afectează îngrijirea copilului și formarea atașamentului cu acesta. Astfel că bebelușii mamelor cu depresie tind să fie puțin atașați de mamele lor și să fie mai înceți în comportament, limbaj și dezvoltarea mentală”, susține dr. Petronela Nechita.
Iată simptomele la care mamele ar trebui să fie atente și care influențează apariția depresiei postnatale. Sprijinul din partea familiei poate reprezenta un avantaj în depășirea acestei afecțiuni.
„În cazuri rare, o femeie cu depresie postpartum poate dezvoltă simptome suicidare care o pot pune în pericol. Aceste simptome sunt considerate urgență psihiatrică și necesită tratament medical imediat și îngrijire continuă sub supraveghere medicală. Sunt cunoscuți câțiva factori care cresc riscul de depresie și anxietate pe perioada sarcinii sau la naștere: absența sprijinului din partea familiei, partenerului, probleme financiare, nou-născut bolnav, istoric familial de depresie, depresia în timpul sarcinii actuale sau înainte de sarcină.
Sprijinul familial și social slab și stresul ridicat cresc riscul pentru depresia postpartum și anxietate pe timpul sarcinii. Așadar, sprijinul din partea familiei și al prietenilor este una dintre cele mai importante măsuri de prevenție pentru fiecare femeie cu un nou-născut. Nașterea este o experiență cu totul nouă care generează tot felul de emoții și gânduri. Cineva care trece prin perioade dificile după nașterea unui copil trebuie să caute ajutor. Depresia postnatală poate fi depășită mai ușor atunci când tânăra mama beneficiază de suport afectiv și moral, dar mai ales de atenție, susținere și dragoste”, adaugă dr. Petronela Nechita.
Pentru cazurile mai grave, anume cele în care mama are gânduri suicidare, tratamentul medicamentos poate dura 6 luni sau mai mult.
„Această depresie postpartum este tratată diferit în funcție de tipul și severitatea simptomelor. Când ne referim la medicamente, putem menționa antidepresivele, anxioliticele, somniferele și, nu în ultimul rând, o formă de psihoterapie. Psihoterapia cognitiv comportamentală sau interpersonală de grup, individuală are indicație pe durata a minim 12-16 săptămâni. Atunci când este o formă severă de depresie, cu gânduri suicidare, tratamentul medicamentos poate fi necesar 6 luni sau chiar mai mult”, mai spune dr. Petronela Nechita în legătură cu gândurile suicidare cu care o mamă se confruntă din cauza depresiei postnatale.