Tinerii din Generația Z își aleg partenerii de viață după metoda „throning.” Psihologii trag un semnal de alarmă pentru părinți
Tinerii din generația Z își aleg partenerii de viață după metoda „throning.” „Throning” se referă la selectarea unui partener în funcție de statutul său social, influența online sau aspectul fizic, cu scopul de a spori propria imagine publică. Fenomenul a luat deja amploare, iar psihologii trag un semnal de alarmă pentru părinți.
Tinerii din Generația Z își aleg partenerii de viață după metoda „throning”
Generația Z a dezvoltat noi comportamente în relații, printre care se remarcă fenomenul numit „throning”. Acest termen descrie practica de a alege parteneri de viață care să îmbunătățească imaginea personală pe rețelele sociale, transformând relațiile într-un mijloc de autopromovare. Tinerii nu țin cont de sentimente autentice, ci vor să se promoveze alături de un partener cu un statut social ridicat.
Astfel, tinerii din Generația Z se implică în relații superficiale și nu au în vedere sentimente precum iubire, respect, afecțiune, sinceritate. Acest fals comportament poate duce în timp la stres și anxietate, fiind afectată sănătatea mentală a tinerilor.
Psihologii îi avertizează pe părinți că metoda prin care tineri din Generația Z își aleg partenerii de viață este alimentată de rețelele sociale, de lumea virtuală, de influența online și de celebritate. Specialiștii în relații recomandă tinerilor să se concentreze pe conexiuni autentice și să evite să transforme relațiile într-un instrument de câștigare a popularității online.
Cu ce probleme se confruntă Generația Z la locul de muncă
Tinerii din Generația Z se confruntă cu dificultăți atunci când se angajează. Angajatorii constată că tinerii din generația Z nu respectă regulile de pe piața muncii, au dificultăți de comunicare și nu sunt dispuși să lucreze în echipă, nu gestionează bine și politicos feedback-ul negativ și nu respectă programul de muncă. O statistică recentă a arătat problemele cu care se confruntă angajatorii care oferă locuri de muncă celor din generația Z. La rândul lor, tinerii acestei generații au precizat că nici sistemul educațional nu îi ajută să își găsească un loc de muncă în domeniu sau să își dezvolte anumite abilități.
Cei din Generația Z, abia ieșiți de pe băncile facultății, care vor să se angajeze, vor salarii mari, program flexibil de muncă și bonusuri pentru ore suplimentare sau pentru performanță. Deși nu au experiență în muncă, unii tineri din generația Z nu sunt dispuși să aibă răbdare, să avanseze treptat și preferă să își dea demisia. Potrivit Eurostat, cei mai mulți tineri între 15 și 29 de ani care nu au loc de muncă sunt în România. România se confruntă cu o criză a forței de muncă și cu un număr mare de tineri care nu lucrează sau abandonează școala de la o vârstă fragedă.
Un raport recent a arătat că întreprinderile sunt nemulțumite de noii angajați din generația Z și ar dori să evite angajarea proaspeților absolvenți în viitor. Pe măsură ce mulți proaspeți absolvenți se confruntă cu nemulțumiri cu privire la modul în care se integrează la locul de muncă, angajatorii raportează o ezitare tot mai mare în a-i angaja. Un nou fenomen printre tinerii din Generația Z vizează relațiile romantice. Tinerii își caută un partener după metoda „throning”, adică îi interesează un partener cu statut social ridicat pentru a-și promova propria imagine în mediul online.