Tendinita la umăr. Ce boli grave ar putea ascunde durerea de umăr

Umărul este una dintre cele mai mari și mai complexe articulații ale corpului, care permite mișcarea brațelor în toate direcțiile. Mușchii și tendoanele acestei articulații sunt supuși unei solicitări intense, iar în anumite situații, aceste structuri pot suferi leziuni, precum tendinită umăr. Articulația umărului se formează acolo unde humerusul (osul superior al brațului) se îmbină cu scapula (lama umărului), asemenea unei mingi într-o cavitate.

Tendinita la umăr. Cauzele durerii de umăr

Printre cele mai frecvente probleme ale umărului regăsim inflamația tendonului (bursită sau tendinită), sau ruptura tendonului, instabilitatea, artrita, și fractura (ruptură a osului).
Simptomele durerii de umăr se manifestă precum o durere profundă în articulația umărului, în partea din spate sau din față a umărului și în partea superioară a brațului. Uneori, durerea poate fi descrisă ca o „durere prinsă”.

În anumite cazuri, poate apărea senzația de alunecare și revenire a articulației în soclul acesteia sau chiar dislocarea completă a umărului. Un alt simpom pot fi furnicăturile și senzația de arsură, asociate mai ales cu nervii din gât în loc de articulația umărului în sine. Adeseori, din cauza durerii, puetm observa o limitare a mișcării. Ruptura manșonului rotatorilor și leziunea nervului axilar pot provoca slăbiciune și dificultate în mișcarea brațului departe de corp.

Cele mai comune probleme de umăr au legătură cu tendoanele, care sunt țesuturi fibroase prin intermediul cărora mușchii se atașează de umăr. Coafa sau manșonul rotatorilor, care înconjoară articulația umărului, joacă un rol esențial în majoritatea mișcărilor umărului. Această coafă este formată din 4 mușchi, și anume cel subscapular, supraspinos, subspinos și rotundul mic, ale căror tendoane formează mușchii rotatori ai umărului. Aceste structuri sunt adesea afectate de inflamații, provocând durere și restricționarea mobilității umărului. La persoanele cu predispoziție, pot apărea și calcificări, mai ales dacă au suferit microtraumatisme repetate.

Ce boli grave ar putea prevesti durerea de umăr

Bolile respiratorii cronice pot provoca simptome care pot imita afecțiuni ale umărului. Suprasolicitarea mușchilor respiratori poate duce la dureri sau disfuncții la nivelul gâtului și umărului. Uneori, aceste simptome pot să mimeze probleme cardiace sau gastro-intestinale.

Boala de reflux gastroesofagian poate provoca dureri în umărul stâng, mai ales după masă. Refluxul gastroesofagian este o afecțiune digestivă care cauzează arsuri stomacale și poate duce la dureri care radiază în umărul stâng, gât și partea din spate a umerilor.

Factorii de risc pentru bolile cardiovasculare par să fie mai corelați cu problemele umărului decât cu mișcarea fizică repetată. Se observă o asociere puternică între factorii de risc cardiovasculari precum hipertensiunea, consumul de tutun, diabetul și durerile de umăr și tendinopatia manșonului rotatorilor. Cu cât există mai mulți factori de risc la un pacient, cu atât este mai probabil să dezvolte probleme la nivelul umărului.

Mulți pacienți cu cancer pulmonar dezvoltă dureri la umăr pe parcursul bolii lor, iar uneori aceasta poate fi primul simptom. Cu toate acestea, durerea de umăr nu este un indicator specific al cancerului pulmonar și poate avea alte cauze, cum ar fi artrita sau alte afecțiuni. Unele tumori de tip Pancoast, o formă de cancer pulmonar, pot crește în apropierea umărului și pot cauza dureri care radiază în braț.

Programele de recuperare și reabilitare medicală trebuie adaptate individual, în funcție de gradul afectării tendoanelor. În principal este recomandată odihna (fără imobilizare totală) și aplicarea locală a gheții (crioterapie) pentru reducerea durerii și inflamației. Terapie cu unde de șoc extracorporală, stimulează microcirculația, fapt care ajută la vindecarea țesuturilor afectate. Este important de menționat că această formă de terapie ameliorează simptomele în 70 la sută dintre cazuri. În cazurile în care durerea persistă, pot fi utilizați corticoizi saub forma orală sau injectabilă. Utilizarea acestora este recomandată doar în cazuri mai grave, din cauza posibilelor efecte secundare locale și sistemice semnificative.

După ameliorarea durerii provocată de tendinită umăr, începe un program de kinetoterapie sub supraveghere, care include mobilizări pasive, pasivo-active și active, precum și exerciții pentru creșterea forței musculare și refacerea completă a mobilității.