Sute de bebeluși din România nu beneficiază în prezent de vaccinul rujeolic-rubeolic-oreion. Ministerul Sănătății a uitat să îl cumpere

Sute de bebeluși din România nu beneficiază în prezent de vaccinul rujeolic-rubeolic-oreion (ROR), care ar trebui efectuat de medicii de familie. Ministerul Sănătății nu a achiziționat cantitatea necesară la timp.

Părinții care au sunat la sfârșit de decembrie pentru programarea la vaccinul ROR în ianuarie, când bebelușii lor împlineau un an, au aflat că nu există un astfel de vaccin la medicul de familie și au fost chemați în ianuarie.

Ministerul Sănătății a uitat să cumpere vaccinul rujeolic-rubeolic-oreion

Alexandra Neagu, 40 de ani, are un bebeluș care zilele trecute a împlinit un an. Copilul nu a fost vaccinat cu ROR, pentru că doza necesară nu există la medicul de familie. Bebelușul nu a primit nici vaccinul de la 11 luni, pentru că nu exista un alt vaccin din schema pentru vaccin pneumococic conjugat, care se administrează la acea vârstă.

„Copilul era programat pentru ROR azi (n.r. joi), dar mi-au spus să nu mă duc pentru că nu există vaccinul, ci să sun și să mă duc marți”, spune mămica.

Alexandra a aflat că alți părinți ar cumpăra ROR din farmacii. A întrebat și ea, însă nu a găsit nicăieri.

„Pentru copilul mai mare, în vârstă de trei ani, am făcut două vaccinuri ROR, unul la 9 luni și altul la un an, pentru că în lipsa vaccinării aveam epidemie de rujeolă și au zis să le mai facem copiilor o doză”, a spus Alexandra Neagu.

Medic de familie: Ministerul Sănătății e luat tot timpul prin surprindere

Medicii de familie spun că ei trimit solicitările pentru vaccin încă de la două luni, pentru că de la acea vârstă sunt inventariați toți copiii.

Raluca Zoițanu, medic de familie în Sectorul 6 al Capitalei, arată că la finalul anului trecut lipsea Hexacima, vaccin pe care l-a primit între timp. Doctorița admite, însă, că ROR nu a primit.

„E o proastă gestionare a procesului de achiziții a vaccinurilor la Ministerul Sănătății. De atâția ani, ministerul nu a reușit să își găsească un om la achiziții. Tot timpul sunt luați prin suprindere că se termină stocul de vaccinuri și se supără pe noi când rămân cu doze de vaccin nefolosit. Din unele cumpără prea mult, din altele prea puțin”, a spus Raluca Zoițanu.

În prezent, au rămas nevaccinați copiii care au împlinit un an în ianuarie, dar și cei de cinci ani – când se face rapel de ROR.

„Noi îi avem de vaccinat și pe cei care împlinesc, dar și pe «restanțieri», cum le spunem noi, pentru că unii au mai fost răciți sau nu au ajuns la timp”, a mai spus Raluca Zoițanu.

Nici la medicii de familie din Sectorul 2 nu există vaccinul pentru un an. Medicul de familie Raluca Ghionaru arată că nu are ROR.

„Ar fi important să avem constant și coerent stocurile de vaccin, cu atât mai mult cu cât pentru vârsta de un an se știe că e nevoie de ROR. Copiii ăștia sunt catagrafiați de la vârsta de două luni de medicul de familie, așa că se știe că la un an e nevoie de vaccin”, susține Raluca Ghionaru.

Medic: Registrele de vaccinare digitale arată în timp real stocul de vaccin

Sandra Alexiu, medic de familie în județul Ilfov președintele Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov, spune că medicii de familie cer din timp cantitatea de vaccin de care au nevoie.

„Prima dată a lipsit Hexacima, care a venit de 2-3 săptămâni, apoi nu am avut Prevenarul, acum nu am ROR. Cum își dimensionează ei achizițiile este o problemă de când lumea în Ministerul Sănătății. În fiecare lună trimitem necesarul. De când cu registrele de vaccinare, ei au o mișcare a stocurilor în timp real, adică văd tot ce au în depozitele de la Unifarm, în depozitele de la DSP (n.r., direcțiile de sănătate publică), în frigiderele noastre”, a spus Sandra Alexiu.

Medicii spun că pentru orice vaccin există o schemă de recuperare, adică bebelușii pot să îl facă și după un an sau după vârsta la care e recomandat.

Medic de familie la Cluj-Napoca, Emilia Costiug spune că mai are ROR pe stoc, dar nu știe pentru cât timp și dacă va mai primi.

„Lispa vaccinurilor se întâmplă în funcție de ritmicitatea achizițiilor pe care o face Ministerul Sănătății. Sigur că se știe care este numărul estimat de nașteri în fiecare an și în funcție de asta să faci o estimare a necesarului de vaccinuri. Anul ăsta am avut și situația cu copiii refugiați din Ucraina, care au trebuit și ei incluși în sistem, dar nu cred că acest lucru a bulversat atât de tare stocurile încât să fie asemenea disfuncționalități în fluxul de achiziție”, spune Emilia Coștiug.

Din cabinetele medicilor de familie de la Cluj lipsesc însă alte vaccinuri sau nu sunt suficiente.

Medicul susține că prin lipsa vaccinurilor, Ministerul Sănătății îi pune și pe ei într-o poziție proastă.

„Hexacima și Hexavalentul, foarte important pentru prevenția tenatonosului și difteriei, îl primim procentual sau lipsește din cabinetele medilor de familie. Antipneumoccicul, un vaccin important pentru prevenția otitei, meningitei, iarăși îl primim procentual sau nu îl primim. De asta e și foarte greu să faci o programare a vaccinării, noi vorbim cu părinții le spunem importanța vaccinării, dar dacă ei nu văd și importanța acordată de autorități, atunci cum pot eu să îi mai conving?”, se întreabă Emilia Coștiug, care spune că în aceste condiții e foarte greu de gestionat programul național de vaccinare.

Europa Liberă a cerut un punct de vedere cu privire la lipsa vaccinurilor la Ministerul Sănătății, însă până la publicarea acestui articol nu am primit vreun răspuns.