Superstiții românești. Care sunt cele mai întâlnite prejudecaţi ale românilor

Putem defini ca superstiții românești orice prejudecată ce vine dintr-o credinţă primitivă, ce se bazează pe unele rămăşiţe ale animismului și magiei. Acestea sunt deseori corelate cu spiritele bune sau rele, miracolele, farmecele sau vrăjile.

Potrivit unui studiu sociologic realizat la începutul secolului XX, cultul religios se afla într-o descreştere, iar numărul sărbătorilor superstițioase era foarte mare, mai ales în Oltenia și Muntenia.

Sărbători ce fac parte din superstiţiile româneşti

Vă prezentăm în cele ce urmează o serie de sărbători superstiţioase ce nu au legătură cu cultul religiei creștine și care oglindesc în parte culturi primitive:

Sâmbăta Ursului
Joia Iepelor,
Ghiermanul
Nunta Șoarecilor
Câinii lui Sân Medru
Caii Sfântului Toader
Închinarea Lanțului Sfintei Maria
Calul lui Sfântul Gheorghe
Pietrele lui Sfântul Petru
Logodna Păsărilor
Zilele de Piatră
Turta Furnicii
Ursina
Macoveiul Ursului
Ziua Lupului
Lunea Păsărilor
Lunea Ciorilor
Lunea Viermilor
Lunea Burdufului
Lunea Albă
Marțea Ciorilor
Marțea Albă
Marțea Seacă
Marțea Mânioasă
Miercurea Frumoasă
Miercurea Strâmbă
Miercurea Neagră
Miercurea Numărătoarea Ouălelor

Superstiții româneşti despre ac

Ac dacă găsești e semn de sfadă
Ac dacă găsești e semn de sărăcie
Când găsești ac cu urechi, îți face nevasta fată – altfel băiat
Când dai împrumut acul cuiva trebuie înfipt în ceva, și de acolo să fie luat de acel cineva, căci altfel e semn de sfadă, ceartă
Cine dă acul cu ață într-însul își dă zilele

Superstiții româneşti despre femeile însărcinate:

„Femeia însărcinată să nu mănânce două poame, crescute în pom lipite una de alta, căci va face doi copii gemeni”.

„Femeile însărcinate să citească în fiecare zi Visul Maicii Domnului, căci vor naşte uşor şi vor trăi pruncii”.

Superstiţii romaneşti despre copii nou născuţi:

„Dacă unei femei până la trei zile nu îi vine ţâţă, acesta este semn că nu-i va trăi pruncul”.

„Să nu se vadă o lăuză cu alta 40 de zile, căci le vor muri pruncii”.

„Copiii care nu sunt botezaţi şi plâng mult, prin acel plâns cer botez”.

„Copilul mic să nu se arate în oglindă până nu împlineşte anul, căci se deoache singur”.

„Când un copil doarme cu şezutul sus cobeşte a moarte”.

Superstiții româneşti despre înmormântare:

„Când o persoană trage să moară, se lasă ferestrele şi uşa deschise, ca să aibă pe unde ieşi sufletul”.

„Un mort este păzit ca să nu treacă peste el vreo pisică, altfel se face strigoi şi mor toţi ai casei”.

„Dacă unei familii îi moare primul copil, nu se duce după el la mormânt, ca să nu-i mai moară şi alţi copii”.

„Un mort se înmormântează cu hainele cele mai bune pe care le-a avut, ca înfăţişându-se înaintea lui Dumnezeu pe lumea cealaltă, să fie curat”.

Superstiții româneşti legate de Marţi 13

Dacă un copil să naşte într-o zi de MARŢI 13, nu va avea noroc niciodată.

Un om născut într-o zi de MARŢI 13 va muri tânăr.

Un copil născut într-o zi de MARŢI 13 va avea mereu ghinion, dar o parte din această nefericire va fi înlăturată dacă ziua naşterii lui va fi tăinuită.

Se spune, de asemenea, că dacă numele persoanei conţine, în total, 13 litere, persoana nu este dintre cele mai norocoase…

Un copil născut într-o zi de MARŢI 13 va trebui să poarte cu el un picior de iepure de la un iepure ucis la miezul nopţii de un fermier saşiu. Dacă copilul va pierde piciorul de iepure, va muri.