Statul german va continua să sprijine România cu hotărâre pe drumul către aderarea la Schengen

Germania a susţinut cu tărie că şi România să fie acceptată ca membru Schengen, îndeplineşte toate cerinţele şi este regretabil că, la Bruxelles, Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne nu a luat o decizie pozitivă, a transmis, joi, ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Peer Gebauer.

„Este regretabil că astăzi, la Bruxelles, Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne nu a luat o decizie pozitivă cu privire la aderarea României la Schengen. România îndeplineşte în mod evident toate cerinţele şi merită să facă parte în sfârşit din spaţiul Schengen”, a scris Gebauer într-o postare pe pagina de Facebook a Ambasadei.

Germania a susţinut cu tărie ca şi România să fie acceptată ca membru Schengen şi va continua să sprijine România „cu hotărâre, în spirit de parteneriat, pe drumul său către aderarea la Schengen”, a subliniat Peer Gebauer.

România nu a intrat în Schengen

Austria și Olanda au votat împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen, au declarat surse guvernamentale pentru Europa Liberă. Croația va intra în spațiul Schengen începând cu luna ianuarie 2023.

Potrivit acestora, Olanda și-a motivat votul dat joi în Consiliul JAI (Justiție și Afaceri Interne) prin faptul că nu este de acord cu intrarea Bulgariei în Schengen, cele două fiind cuplate în prima variantă de vot.

Oficialii români au încercat să obțină un nou vot, separat de Bulgaria.

În schimb, Consiliul JAI a aprobat aderarea Croației la Schengen, de la 1 ianuarie 2023, însă nu și a României sau a Bulgariei. Ca urmare a votului, controlul la granițele sale terestre cu celelalte state membre Schengen va înceta de la 1 ianuarie 2023, iar controlul pe aeroporturi va înceta de pe 26 martie 2023, atunci când se schimbă programul liniilor aeriene.

Anunțul vine la scurt timp după ce mai multe surse anunțau că Germania s-ar opune aderării Croației, în replică la opoziția Austriei.

„Este un eșec al României, spune Ștefan Popescu. Diplomația de la București, instituțiile vizate – ministere, președinție – nu au funcționat, iar autoritățile de la București, plătite de contribuabilii români, trebuie să explice care sunt adevăratele motive ale refuzului Austriei”, spune expertul în relații internaționale Ștefan Popescu.

Și fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu spune că „fiind vorba de o tematizare politică, așa cum a anunțat-o Austria, ar fi trebuit să știm de această situație din timp.”

„Nu cred că probleme au apărut cu trei săptămâni înainte și ne puteam preveni partenerii, tocmai pentru a găsi o soluție cu care să venim cu toții în Consiliul JAI și să nu mai trecem prin astfel de momente complicate pentru imaginea României și a Uniunii Europene”, a adăugat fostul ministru.