Statuia lui Zeus din Olympia: Magnificența și Destinul Unei Capodopere Antice

de: Ciornei Paul
14:38, 21 iul. 2024

Philon din Alexandria, în jurul începutului secolului I d.Hr., scria despre cele șase lucruri de care omenirea se poate minuna și un al șaptelea la care se prosternează: statuia lui Zeus din Olympia.

Templul dedicat lui Zeus, construit pentru a adăposti această statuie venerată, a fost unul dintre cele mai impresionante edificii ale antichității și a captivat imaginația lumii antice timp de aproape un mileniu. Statuia lui Zeus din Olympia a supraviețuit până în anul 45 d.Hr., când un incendiu devastator a distrus-o.

Statuia lui Zeus din Olympia

Această impresionantă statuie a fost distrusă în anul 45 d.Hr., după ce fusese transportată la Constantinopol de către împăratul Teodosie al II-lea. De la ea nu a rămas decât soclul, dar legendele și descrierile antice continuă să ne dezvăluie magnificența sa.

Templul lui Zeus a fost construit pe terenul sacru al Altis din Olympia, un loc considerat sacru încă din epoca doriană. Potrivit tradiției, această zonă a fost stabilită de eroul Heracles și era dedicată fiecărei generații de zei. Arheologii au descoperit că Altis avea o formă trapezoidală, măsurând aproximativ 200 de metri în lungime și 175 de metri în lățime, și a fost înconjurată de diverse edificii sacre, inclusiv templul dedicat lui Zeus.

În urma victoriei grecilor asupra perșilor în bătălia de la Salamina din 480 î.Hr., s-a decis construirea unui templu grandios dedicat zeului suprem al mitologiei grecești. Proiectul a fost coordonat de arhitectul Libon din Elis, lucrările fiind începute în 460 î.Hr. și finalizate în 457 î.Hr. Templul era un exemplu remarcabil al stilului doric peripter hexastil, având șase coloane pe fațada principală și treisprezece pe laturile laterale. Dimensiunile sale erau impozante, măsurând 67,12 metri în lungime, 27,68 metri în lățime și 20,25 metri în înălțime.

Sculptorul Phidias, cunoscut anterior pentru statuia Atenei Parthenos din Partenon, a fost chemat în 437 î.Hr. pentru a crea statuia lui Zeus. Utilizând tehnica criselefantină, Phidias a realizat o statuie colosală din lemn placat cu foi de aur, fildeș și pietre prețioase. Lucrările au fost realizate într-un atelier situat la vest de Altis, numit ulterior „atelierul lui Phidias”. După finalizare, statuia a fost demontată și transportată în templul din Altis, unde a fost reasamblată pe un soclu de marmură. Statuia, înaltă de aproximativ 12 metri, cu tot cu soclu atingând 14 metri, îl reprezenta pe Zeus așezat pe tronul său regal.

A șaptea minune a lumii

Descrierea statuii oferită de Pausanias la începutul secolului al II-lea d.Hr. dezvăluie un Zeus impresionant, așezat pe un tron din abanos și bronz, decorat cu pietre prețioase. În mâna dreaptă ținea o statuie a zeiței victoriei Nike, realizată din fildeș și aur, iar în mâna stângă un sceptru cu un vultur din aur și o cunună din ramuri de măslin. Tronul era ornamentat cu sculpturi complexe, inclusiv reprezentări ale nașterii Afroditei și alte figuri mitologice.

Pentru a proteja statuia de umiditatea ridicată din Olympia, aceasta era unsă regulat cu ulei de măsline. Deoarece statuia era atât de mare încât, dacă Zeus ar fi prins viață, ar fi distrus acoperișul templului, niciodată nu au fost găsite copii ale statuii. Detaliile despre statuie ne-au fost transmise prin monede și scrieri antice. Dio Chrysostomos, care a văzut statuia în anul 97 d.Hr., a lăudat-o pentru aurul, fildeșul și pietrele prețioase din care era realizată, iar împăratul Constantin, la începutul secolului al IV-lea d.Hr., a ordonat îndepărtarea aurului din toate altarele păgâne, inclusiv de pe statuia lui Zeus. În cele din urmă, în anul 392 d.Hr., împăratul Teodosie I a interzis Jocurile Olimpice, considerându-le ritualuri păgâne. Descoperirile arheologice din anii 1950 au dezvăluit atelierul lui Phidias, oferind noi perspective asupra realizării acestei capodopere antice.

Statuia lui Zeus din Olympia a fost una dintre cele mai frumoase și mărețe capodopere ale geniului uman. Din păcate, aceasta a fost distrusă, însă legenda ei încă rămâne vie.