Statuia lui Florin Cîțu a fost dezvelită în Piaţa Victoriei din București! Totul are legătură cu protestele de la Roşia Montană – GALERIE FOTO

În aceste momente, în urma unei acţiuni organizate de Asociaţia Greenpeace din România, o statuie reprezentându-l pe premierul Florin Cîțu a fost dezvelită în Piaţa Victoriei din București. Protestatarii sunt nemulţumiţi în legătură cu gestionarea Guvernului a proiectului de la Roşia Montană.

După ce au dezvelit statuia, protestatarii au început să lipească bilețele pe ea pentru a transmite mai multe mesaje către Guvernul României şi despre Roșia Montană.

O asociaţie a dezvelit o statuie pentru a-l ironiza pe premierul Florin Cîțu

În aceste momente, Asociaţia Green Peace a dezvelit o statuie care îl reprezintă pe premierul Florin Cîțu. În acest fel, protestatarii vor să tragă un semnal de alarmă referitor la gestionarea dosarului de înscriere a sitului Roșia Montană în Patrimoniul Mondial UNESCO. Statuia este una vivantă şi este îmbrăcată în haine aurii:

„Este prima oară când se dezveleşte o statuie în Piaţa Victoriei, după 1948. Aici, sub picioarele noastre a fost statuia Regelui Ferdinand, înconjurat de patru victorii. Noi, din păcate, la Greenpeace, nu am avut bani de cinci statui, aşa că avem una singură. Întâmplarea face că tot astăzi, se discută în coaliţia de guvernare dosarul Roşia Montană la UNESCO. (…) Cum ştim că politicienilor le plac foarte mult omagiile, am venit să ne aducem prinosul acestei guvernări şi, cine ştie, poate să influenţăm măcar într-o mică măsură felul în care se desfăşoară discuţiile în acest moment super-important pentru lupta care s-a dat de-a lungul timpului, în aşa fel încât situl Roşia Montana, de valoare universală, să fie recunoscut în patrimoniul mondial”, a precizat Cristian Neagoe, activist Greenpeace România.

Au fost organizate numeroase acţiuni de proteste împotriva exploatării sitului de aur de la Roşia Montană

De-a lungul timpului, proiectul de extragere a aurului din Roşia Montană a stârnit multe controverse. Sute de oameni au protestat împotriva acestuia spunând că, prin extragerea mineritului s-ar crea prejudicii iremediabile în zonă. Aceştia din urmă le-au transmis atunci parlamentarilor ca o astfel de exploatare ca cea de la Roşia Montana nu ar trebui să aibă loc într-o zonă populată, ei susţinând că o alternativă pentru dezvoltarea zonei ar putea fi prelucrarea lemnului, dar şi agricultură.

Unul dintre cele mai ample acţiuni de acest fel s-a produs în 2013 în București unde peste 1000 de persoane au ieşit în stradă strigându-și nemulţumirea de exploatarea de la Roşia Montană.

Exploatarea urma să înceapă în luna noiembrie 2016 de către o firmă din afara ţării. La acea dată, România avea o participare de doar 5,69% dar urmă să se ridice la 25%. Firma care urma să înceapă exploatarea era Gabriel Resources şi Roşia Montana Gold Corporation, cea din urmă pompând sume mari de bani în diverse reclame comerciale în care anunţa despre cât de benefic este proiectul pe care urma să îl înceapă.

Exploatarea minieră de la Roșia Montană era de o importanță strategică mare pentru că munții din Apuseni ascund cea mai mare rezervă de aur din Europa. Altfel, studiile arătau faptul că sunt în total peste 314 tone de aur.