Sportivii olimpici suferă de o boală cronică. 20% dintre atleți sunt diagnosticați

Jocurile Olimpice sunt scena unde se desfășoară unele dintre cele mai impresionante performanțe atletice din lume, însă mulți dintre sportivii participanți se confruntă cu o afecțiune cronică comună. Potrivit unui studiu, 20% dintre sportivii olimpici suferă de astm.

Vă aducem aminte că David Popovici a reușit performanța de a obține medalia de aur la proba de înot 200 de metri, de la Jocurile Olimpice 2024 de la Paris, cu timpul de  1’44”72. Pentru această reușită, tânărul olimpic primește o sumă impresionată de bani.

Astmul, boala cronică de care suferă sportivii olimpici

Un studiu din 2023 publicat în Scandinavian Journal of Medicine & Science in Sports arată că între 15% și 20% dintre sportivii olimpici suferă de astm. În plus, până la 80% dintre sportivii implicați în sporturi de anduranță sunt afectați de bronhoconstricția indusă de exercițiu (EIB), cunoscută și sub numele de astm indus de exercițiu.

Astmul este o afecțiune pulmonară cronică ce provoacă inflamarea și îngustarea căilor respiratorii, manifestându-se prin simptome precum dificultăți de respirație, tuse, respirație șuierătoare și senzație de strângere în piept, care în cazuri extreme pot duce la atacuri de astm ce pun viața în pericol. Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în 2019 au fost înregistrate 455.000 de decese cauzate de această afecțiune la nivel mondial.

Tratamentul pentru astm include utilizarea inhalatoarelor, care pot fi de două tipuri: inhalatoare de prevenție (de culoare maro), utilizate zilnic, și inhalatoare pentru ameliorarea rapidă a simptomelor (de culoare albastră), folosite la nevoie.

Astmul este de obicei diagnosticat în copilărie, dar poate apărea și la adulți. Cauzele pot include factori genetici, alergii, poluare sau infecții pulmonare, conform Serviciului Național de Sănătate din Regatul Unit (NHS).

De ce mulți olimpici se confruntă cu astmul?

Exercițiile de anduranță intensă declanșează simptome la 90% dintre persoanele cu astm, potrivit organizației Asthma + Lung UK. Aceste exerciții pot avea un efect similar și asupra celor care nu au fost diagnosticați anterior cu astm.

„Sportivii de elită au de două ori mai multe șanse să dezvolte o afecțiune legată de astm decât restul populației generale,” a explicat John Dickinson, profesor de științe ale sportului și exercițiului fizic la Universitatea din Kent, într-un interviu pentru Euronews Health.

Bronhoconstricția indusă de exercițiu (EIB), sau astmul indus de exercițiu, se manifestă în special în timpul activităților fizice intense, mai ales în condiții de mediu rece și uscat.

„În timpul efortului fizic, rata de ventilație crește, ceea ce înseamnă că respirați mai mult aer, iar mare parte din acesta nu este încălzit sau filtrat înainte de a ajunge în plămâni,” a explicat Dickinson.

Cum se tratează astmul indus de efort la Jocurile Olimpice? Sportivii olimpici diagnosticați cu astm au permisiunea de a folosi inhalatoare în timpul competițiilor, însă trebuie să fie atenți la tipul de inhalator și la doza utilizată. Inhalatoarele care conțin glucocorticoizi sunt permise, însă beta-2 agoniștii inhalatori, care relaxează mușchii căilor respiratorii, sunt în mare parte interziși în afara anumitor doze specificate de Agenția Mondială Anti-Doping (WADA).