LIVE VIDEO – Spectaculos şi emoţionant! „Din inima” Grădinii Botanice „Anastasie Fătu” din Iaşi, o ediţie BZI LIVE specială alături de biolog principal dr. Lidia Adumitresei, coordonator Secţia Biologică şi colecţia de varză decorativă – FOTO

Marţi, 17 noiembrie 2020, începând cu ora 15.00 şi „din inima” Grădinii Botanice „Anastasie Fătu” a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iaşi este programată o ediţie BZI LIVE specială alături de biolog principal dr. Lidia Adumitresei, coordonator Secţia Biologică şi colecţia de varză decorativă! Domnia sa lucrează de aproape un sfert de secol în cea mai veche grădina de acest tip din România! Astfel, alături de biologul dr. Lidia Adumitresei vor fi abordate aspecte legate de muncă pe care o face, pasiunea pentru flori şi Natura, proiectele şi activitatea de cercetare şi ştiinţifică!

Emoţionant reportaj cu profesioniştii care, în ultimii ani, au dus tradiţia mai departe şi au realizat unul dintre cele mai frumoase şi spectaculoase evenimente organizate în oraşul Iaşi.
Legat de invitatul acestei speciale ediţii BZI LIVE, reporterii Cotidianului BUNĂ ZIUA IAŞI (BZI) realizau, în exclusivitate, la finalul lunii octombrie 2016, un amplu şi extrem de emoţionant reportaj cu profesioniştii care, în ultimii ani, au dus tradiţia mai departe şi au realizat unul dintre cele mai frumoase şi spectaculoase evenimente organizate în oraşul Iaşi. Totul prin delicată şi excepţională coordonare a prof. univ. dr. Cătălin Tanase – Facultatea de Biologie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, respectiv director al Grădinii Botanice „Anastasie Fatu” şi membru Corespondent al Academiei Romane. El este continuatorul muncii cunoscuţilor şi consacraţilor dascăli Mandache Leocov şi Mihai Mititiuc.

Pasiune, devotament, multă muncă şi talent

Acesta, alături de un grup de persoane deosebite precum: secretarul ştiinţific şi biolog principal dr. Camelia Ifrim, de la Secţia Ornamentală – dr. Ana Cojocariu, biolog principal, la Secţia Biologică – dr. Lidia Adumitresei, biolog principal, de la Secţia Plante Utile – drd. Cristiana Petre, respectiv Secţia Rosarium cu Mihaela Mihalache – inginer. Astfel, cu toţii muncesc din greu şi depun un efort extraordinar pentru a pregăti inclusiv celebra expoziţie anuală de flori, fructe şi seminţe. Cu acest prilej, an de an vizitatorii pot admira colecţiile cu o valoare patrimonială deosebită – crizanteme şi tufănele, varza, dovlecei şi ardei decorativi, precum şi numeroase eşantioane de fructe şi seminţe care provin de la plante cultivate în secţiile Grădinii.

„Mă ocup de Secţia Biologică, iar în cadrul expoziţiei, ne ocupăm de colecţia genului Brassica > ce reuneşte 49 taxoni >, ce aparţin la trei specii, opt soiuri şi 37 de hibrizi F1. Practic, în cadrul expoziţiei, ceea ce prezentăm noi aduce un plus de culoare şi prelungeşte perioada în care noi expunem plante vii, în exterior, dat fiind faptul că varza ornamentală este mai rezistentă la ger.

În momentul în care domnul profesor Tanase a preluat conducerea instituţiei, fiecare dintre noi am preluat câte ceva din Secţia Ornamentală. De atunci am dezvoltat această colecţie mult apreciată şi care se pretează la foarte multe lucruri pe care le facem şi, treptat, a venit şi satisfacţia. Sunt foarte mulţumită de faptul că, an de an, prezentăm această specie, iar ea reprezintă o treime din ceea ce există pe întreaga planetă”, dezvăluia, acum 4 ani, dr. Lidia Adumitresei.

Natura, dusă la nivel de artă şi estetică

Mai departe, aşa cum scoate în prim-plan secretarul ştiinţific dr. Camelia Ifrim, artizana a zeci de expoziţii derulate la Grădina Botanică, ceea ce face alături de colegele sale tine şi de artă esteticului.

„Împreună, am început să muncim, acum peste 20 de ani, la o instituţie de o natură aparte, unde nu poţi să te plictiseşti şi nici să intri în rutină. Am fost implicată în 25 de expoziţii, în mare parte cele ce ţin de crizanteme, dar şi de diverse plante. Am ajuns să cunosc felul în care ele cresc şi momentul de maximă posibilitate de a le expune. Prin ceea ce am primit de la persoanele care m-au îndrumat, s-au acumulat în timp şi m-au făcut să fiu una dintre persoanele care am teoretizat expoziţiile. Astfel, m-am gândit la modul în care putem să introducem estetică în natura şi să privim expoziţiile ca elemente ce pot merge pe zona artelor vizuale.

Ceea ce prezentăm noi tine de arta grădinăritului, iar eu cel puţin, consider că natura poate şi este frumoasă şi poate fi prezentată ca un eveniment artistic. Drept dovadă a muncii noastre, an de an, vin din ce în ce mai mulţi vizitatori la evenimentele noastre. Încercam să dăm o «haina» estetica conţinutului ştiinţific pe care-l prezentăm publicului”, descria, cu încântare şi pasiune, Ifrim în 2016.

Cea mai mare „comoară verde” a oraşului

Peste toate acestea, prof. univ. dr. Cătălin Tănase, tocmai persoana care a reuşit să formeze o echipă unică, chiar dacă foarte puţin numeroasă, arata că întreaga comunitate trebuie să susţină şi să aibă grijă de cea mai mare „comoară verde” a oraşului!

„Este lăudabil că o echipă mică, aşa cum este cea a noastră, de la grădina, reuşeşte să ducă mai departe o tradiţie plecată din anii ’60, legată de aceasta expoziţie. E vorba de o muncă în echipă, în care fiecare îşi doreşte mai mult. Deja, discutăm în echipa noastră, despre faptul că ducem lipsă de spaţii protejate, cele existente fiind insuficiente. Oare cine îşi pune întrebarea legată de modul în care putem avea grijă de peste 12 mii de plante pe care le pregătim pentru aceasta expoziţie? Am ajuns la Grădina Botanică să experimentăm o serie de forme de genul cascadă, piramida sau bonsai, care necesită o muncă şi o migală care trebuie dusă ora de oră. Ceea ce este plăcut pentru mine a fost să remarc dorinţa de autodepăşire, de a aduce ceva nou…

Toate aceste lucruri vor dovedi în timp că am colegi, oameni, care vor face cinste acestui oraş. Acum, pentru mine, viitorul grădinii ar trebui să meargă către realizarea unor programe care să ne ofere şansa de a ne implica în proiecte prin care să modernizăm şi să transformăm totul într-o casă a naturii, aşa cum şi-a dorit profesorul Anastasie Fatu. Astfel, să putem găsi pe lângă plante, şi animale sau păsări, care să redea complet mediul natural pe care-l prezentăm. În grădină, nimic nu este perfect, ci perfectibil şi trebuie ca toate autorităţile să se implice în susţinerea acesteia şi trebuie să fim atenţi la ceea ce se petrece în natură. Ceea ce fac colegii mei este ceva extraordinar, iar noi ducem o tradiţie începută în urmă cu peste un secol şi jumătate”, sintetiza şi profesorul Tanase.

Crizantemele, vedetele expoziţiei din fiecare toamnă, la Grădina Botanică din Iaşi

De reamintit că, toamna, este progeamata o expoziţie aparte unde publicul poate admira colecţiile cu o valoare patrimonială deosebită, de la crizanteme şi tufănele, varza, dovlecei şi ardei decorativi, precum şi numeroase eşantioane de fructe şi seminţe care provin de la plante cultivate în secţiile grădinii. Totuşi, vedetele expoziţiei sunt crizantemele.

„Speciile genului Chrysanthemum, dar mai ales varietăţile horticole care fac parte din colecţiile grădinii, vor fi expuse în forme şi aranjamente inedite, atât în spaţiile exterioare, precum şi în Sera Expoziţionala, fiind însoţite de explicaţiile privind nomenclatura, formele de cultură, originea şi apartenenţa acestora la diferite categorii şi domenii de utilizări practice – crizantema alimentară, aromatizanta, crizanteme folosite în extracţia de insecticide, crizantema medicinală şi crizantema folosită în China pentru aportul de pigment în obţinerea de noi soiuri. Vor fi prezentate informaţii referitoare la tradiţia culturii crizantemelor în Asia şi, mai ales, a introducerii acestora în cultura în Europa şi America”, arata specialiştii ieşeni.

Atenţie deosebită s-a acordat modului de prezentare a speciilor şi soiurilor, fiind evidenţiata originea şi primele utilizări ale crizantemei în China şi Japonia, încă din secolul al XV-lea înainte de Hristos

Importanţă acestei plante derivă în principal din calităţile sale estetice excepţionale, fiind recomandata pentru orice eveniment, dar şi din faptul că face parte din categoria speciilor cu înflorire în sezonul autumnal spre hivernal. O atenţie deosebită s-a acordat modului de prezentare a speciilor şi soiurilor, fiind evidenţiata originea şi primele utilizări ale crizantemei în China şi Japonia, încă din secolul al XV-lea înainte de Hristos, urmărindu-se traseul introducerii acestor plante în Europa şi în America, unde au câştigat pe deplin recunoaşterea şi aprecierea pe baza calităţilor deosebite ale varietăţilor create în fiecare zonă, unde s-au dezvoltat şi tehnici noi de înmulţire.

Grădina Botanică, înfiinţată în anul 1856, poartă numele fondatorului său, medicul şi naturalistul Anastasie Fătu

Este prima grădină botanică universitară românească şi, în acelaşi timp, cea mai mare din ţară, unică prin numărul mare de specii vegetale şi prin măsurile speciale de conservare aplicate. Amenajarea grădinii botanice pe Dealul Copou, începută în anul 1963, a fost continuată şi dezvoltată permanent. Pe actualul amplasament ocupă o suprafaţă de 89,55 de hectare, fiind organizată în 10 secţii: Sistematică, Fitogeografică, Complexul de Sere, Flora şi Vegetaţia României, Silvostepa Moldovei, Biologică, Plante Utile, Dendrarium, Ornamentală şi Rosarium.

În prezent colecţiile Grădinii Botanice reunesc 9.876 de taxoni vegetali, care provin din diferite regiuni biogeografice, fiind cultivaţi în condiţii protejate şi în exterior. Cadrul natural, oferă condiţii excelente pentru conservarea fondului genetic de plante indigene şi exotice, educaţie, cercetare şi recreere.

Caracterul unic al Grădinii Botanice din Iaşi este conferit de valoarea patrimonială remarcabilă a colecţiilor ştiinţifice şi de secţia destinată persoanelor cu dizabilități de vedere, unde speciile de plante, bogate în uleiuri eterice, sunt prevăzute cu explicaţii în alfabetul Braille.

De asemenea, menționăm prezența a două exemplare de tei argintii, care provin din drajonii colectați din Teiul lui Eminescu și plantați în anul 1981, în secția Biologică.
Grădina Botanică colaborează cu peste 600 de instituţii din ţară şi din străinătate. Din anul 2000 este membru fondator al Asociaţiei Grădinilor Botanice din România, membru în Internaţional Plant Exchange Network (2009) şi Botanical Gardens of Coimbra Group Universities (2011).