Sindromul impostorului. Cum il recunosti si ce trebuie sa faci

Sindromul impostorului nu este o tulburare reala, dar este un fenomen recunoscut in psihologie inca din anii ’70. El poate afecta ata femeile, cat si barbatii si este posibil, ca la un moment dat si tu sa il fi trait. Descopera cum se manifesta si ce poti face pentru a-l depasi.

Sindromul impostor este un termen psihologic care se refera la un model de comportament in care oamenii se indoiesc de realizarile lor si au o frica persistenta, adesea interiorizata, de a fi expusi ca un impostor. Nu este o tulburare reala, termenul a fost creat de psihologii clinici Pauline Clance si Suzanne Imes in 1978. Cei doi psihologi au descoperit ca, desi au dovezi externe adecvate realizarilor, persoanele cu sindromul impostorului au ramas convinsi ca nu merita succesul pe care il au.

Ei isi spun ca succesul se datoreaza norocului sau faptului ca s-au aflat in locul si la timpul potrivit si considera ca altii sunt mai buni, mai inteligenti si mai competenti decat sunt de fapt. Cercetarile timpurii ale psihologilor s-au concentrat pe femei cu performante ridicate – pentru ca s-a vorbit despre femei ca fiind unul dintre motivele principale ale lipsei de incredere. Dar, s-a constatat ca sindromul afecteaza barbatii si femeile in numar aproximativ egal.

Sindromul impostorului: ce il declanseaza

„Toti suferim de asta. Am cunoscut barbati in varsta care se lupta cu asta zi de zi. Directorii generali care conduc companii de miliarde de dolari. Vorbitori care stau in fata unei audiente de mii de oameni. Barbati puternici, care inca se intreaba daca ceea ce fac este suficient de bun. Sau daca sunt pe cale sa fie descoperiti ca un impostor”, explica Megan Dalla-Camina, leadership, scriitor si cercetator.

„Ne afecteaza ca femei in fiecare zi. Afacerea dvs. are un castig extraordinar si va spuneti ca a fost sansa ca clientul sa va fi gasit. Va pregatiti sa faceti o prezentare si credeti in secret ca sunteti pe punctul de a fi descoperiti, ca lumea va afla cat de deznadajduit sunteti. Sau te afli la o intalnire foarte importanta si stii ca seful va veni in orice minut, te va atinge pe umar si iti va spune ca in sfarsit si-au dat seama ca intr-adevar nu esti calificat pentru job. Si asta chiar daca esti cea mai experimentata persoana din camera. Te poate darama complet”, adauga Dalla-Camina.

Potrivit cercetarilor, sindromul impostorului este in mare parte o reactie la anumite circumstante sau situatii. S-ar putea sa nu ai nicio problema si sa te simti deplin increzator vorbind unui grup de persoane mai tinere. Dar ea sa apara atunci cand te adresezi semenilor. Sau poti sa fii foarte bine la serviciu, dar sa ai o problema atunci cand te afli la sedintele de la scoala.

Tendinta catre perfectionism, teama de esec, subminarea continua a realizarilor… Sunt indicatori ca ati putea fi predispus la sindromul impostorului. Si da, poate fi debilitant, provocator de stres, anxietate, incredere in sine scazuta, rusine si, in unele cazuri, chiar depresie.

Cum poti fi ajutat

Persoanele cu sindromul impostorului sunt obsedate de greseli si esec. Acest comportament incurajeaza indoiala de sine si le limiteaza curajul de a urma noi oportunitati, de a explora potentialele domenii de interes. Cum pot fi ajutate astfel de persoane? „Cand lucrez cu femei care experimenteaza acest sindrom, exista o serie de lucruri pe care le sugerez. De exemplu, exprimarea temerilor lor in coaching, cu un indrumator sau un grup de colegi. Asta ajuta la normalizarea sentimentelor si le asigura ca nu sunt singure. Liste cu realizarile, abilitatile si succesele lor pentru a demonstra ca au cu adevarat o valoare concreta. Le ajuta si la imbunatatirea nivelului de incredere. Este important sa aveti un sistem de sprijin cu adevarat puternic si sa obtineti feedback continuu care sa va valideze eforturile si rezultatele”, exemplifica Dalla-Camina.

„Daca va simtiti un impostor, respirati adanc! Nu sunteti singur. Recomand yoga si meditatia mindfulness. Impostorul si criticul meu intern au fost redusi in mod semnificativ, de cand fac asta in mod obisnuit. Cred ca am ajuns sa ma accept, sa-mi accept viata, greselile si realizarile mele”, sustine dr. Susan Weinschenk.

„La sfarsitul zilei, amintiti-va acest lucru: sunteti aici pentru un motiv. In meseria, afacerea, in viata ta, esti demn. Esti mai bun decat crezi. Esti mai inteligent decat crezi. Sa nu uiti asta. Si reaminteste-ti de cate ori trebuie”, incheie Dalla-Camina.