Și-a iubit copilul mai mult decât orice! Când a căzut la pat doborâtă de boală, fiica ei i-a întors spatele fără regrete! De opt ani nu a vizitat-o nimeni!

După o viață în care a muncit pentru a-i oferi fiicei ei o soartă mai bună, o bătrână a fost abandonată într-un centru social. De când s-a internat, nimeni nu a mai vizitat-o. Viața necunoscută a oamenilor aflați în centrele sociale depășește orice imaginație.

O femeie în vârstă de 96 de ani stă de opt ani într-un centru medico-social fără a mai fi vizitată nici măcar de unica fiică. După ce femeia a căzut la pat din cauza unei boli crunte, aceasta a fost îngrijită o vreme de o fundație non-guvernamentală din Iași. Când reprezentanții acesteia nu au mai făcut față solicitărilor bătrânei și gravității stării acesteia de sănătate, aceștia au solicitat serviciile unui centru medico-social. De atunci, femeia își așteaptă în fiecare zi fiica să o viziteze.

Nu a vizitat-o nimeni în șapte ani

M.C. este cel mai vârstnic pacient de la Unitatea Medico-Socială Raducăneni, pacient internat în anul 2011. O perioadă de timp, asociația non-guvernamentală Bethany s-a ocupat de îngrijirea acesteia la domiciliu. După ce starea de sănătate a bătrânei s-a agravat, reprezentanții organizației au solicitat serviciile unității mai sus menționate. De atunci, femeia locuiește acolo fără a mai fi vizitată de niciun membru al familiei.

„Fata doamnei mai sună câteodată să mai afle detalii legate de mama ei, însă nu a venit să o viziteze de șapte ani. De fiecare dată, fiica sa, care locuiește în Argeș, spune că nu-și poate permite financiar să ajungă la Răducăneni să-și viziteze mama. Mai mult decât atât, e bolnavă, și acest fapt o împiedică să plece la drum. Doamna M. este îngrijită la pat, iar vârsta ei își face simțită prezența, din păcate”, spune Corneliu Melinte, directorul Centrului Medico-Social Răducăneni.

Trăiesc o viață mai bună decât acasă!

În cazul lui M. sunt multe alte persoane. Directorul centrului susține că aproximativ 60 la sută dintre pacienții internați în unitatea pe care o conduce sunt imobilizați la pat. Acestor pacienți li se asigură servicii de asistență medicală, îngrijire, suport psihologic și asistență socială. Multe dintre persoane trăiesc o viață mai bună decât în propriul cămin.

„Pe lângă serviciile pe care le oferim avem parteneriat cu Liceul «Lascăr Rosetti», care organizează activități cu pacienții. Beneficiarii participă la ateliere de pictură, de lucru manual și de grădinărit. Asociația Bethany i-a sponsorizat cu materiale, cu diverse jocuri și activități pentru petrecerea timpului liber. Mulți pacienți internați la noi nu sunt vizitați de niciun membru al familiei „, mai spune Corneliu Melinte.

Un pacient a fugit de la centru, pentru bani

La Unitatea Medico-Socială din Răducăneni, în ordinea priorităților de pe listele de așteptare a ajuns și un pacient dependent de oxigen. Din cauză că nu se putea îngriji singur și că nu avea pe nimeni care să o facă, Spitalul de Pneumoftiziologie din Iași a solicitat serviciile de îngrijire ale unității mai sus menționate. Acesta a ales însă să plece, în schimbul banilor.

„Am avut un pacient dependent de oxigen. Starea lui de sănătate era gravă. Bărbatul primea o pensie de handicap pentru că avea probleme de sănătate. În momentul în care i s-a adus la cunoștință faptul că pensia va fi sistată, a insistat să plece. Mă întreba efectiv în fiecare zi când poate să plece. Noi nu-i ținem cu forța aici, așa că a plecat. A plecat pentru a beneficia de pensia pe care o avea”, adaugă Corneliu Melinte.

„De ce noi plătim 60 la sută din pensie?”

Paturile disponibile de la unitatea Medico-Socială Răducăneni, 55 la număr, sunt veșnic ocupate. Printre pacienții care beneficiază de serviciile centrului sunt oameni care nu au domiciliu, venit, familie sau o stare de sănătate bună. Pe lângă povestea mai fericită pe care o scriu aceștia în centru despre viața lor, iată că se iscă și scandaluri. Scandalurile se iscă de la bani.

„Pacienților care beneficiază de pensie le oprim lunar 60 la sută din pensie pentru serviciile oferite. Pentru persoanele care nu dispun de niciun venit, serviciile sunt gratuite. Acest fapt a iscat multe scandaluri. Cei care plătesc din pensie au ridicat de multe ori întrebarea de ce nu există egalitate. Este greu să le explici că acesta este un centru medico-social și avem datoria să-i ajutăm pe toți”, spune directorul centrului.

Nu oricine poate ajunge la centru

De la începutul anului, au fost înregistrați pe lista de așteptare 64 de pacienți. Dintre aceștia, 23 au fost internați. Doi dintre pecienți așteptau internarea din anul 2018. În fiecare salon sunt două, trei sau patru paturi, cel mai frecvent fiind găsite cele cu patru locuri. Reprezentanții unității susțin că își doresc să dubleze capacitatea pentru a face loc mai multor persoane.

„Este foarte trist să nu putem răspunde unei solicitări din cauza lipsei de locuri. Cu precădere în perioada iernii, avem mulți pacienți trimiși de la Spitalul „Sf. Spiridon” cu degerături foarte grave. Pe mulți dintre aceștia i-am pus pe picioare, iar mai apoi au plecat înapoi pe stradă. În general asta se întâmplă cu pacienții pe care îi îngrijim”, adaugă Corneliu Melinte.

Ce se întâmplă dacă pacienții mor?

În momentul în care o persoană moare în timp ce se află internată în centru, din punct de vedere al fișei postului, angajații nu ar avea nicio responsabilitate. Dacă pacientul decedat nu are o familie care să se ocupe de serviciile de înmormântare, angajații centrului o vor face. Astfel, aceștia contactează primăriile de domiciliu, iar primăriile de domiciliu asigură costurile minime. După deces, toți pacienții vor fi îngropați în cimitirul Răducăneni.

„Nu este în responsabilitatea noastră să ne ocupăm de serviciile de înhumare. Ca oameni însă, ne simțim responsabili să ajutăm acești oameni până la final. Atunci când ne ocupăm de un deces, anunțăm organele compentente, primăriile de domiciliu și urmăm toți pașii necesari înmormântării”, încheie Corneliu Melinte, directorul Unității Medico-Sanitare Răducăneni