Sfatul ginecologului: Ce este VULVOVAGINITA si cum o tratam
Vulvovaginitele constituie afectiunile pentru care femeile consulta medicul cel mai frecvent.
O treime din femeile care se prezinta la consultatie acuza simptome legate de infectiile vulvovaginale.
De la inceput trebuie subliniat faptul ca infectiile vulvare si vaginale nu sunt aproape niciodata izolate numai la vulva sau la vagin, ele coexista si din acest considerent ele sunt prezentate impreuna.
Evolutia vulvovaginitelor depinde atat de agentul patogen incriminat cat si de mediul vaginal.
Agentii patogeni-variati pot fi de origine:
– microbiana;
– micotica;
– parazitara;
– mixta.
La 50% din femei se constata o secretie normala (albicioasa, groasa ca laptele batut, foarte acida).
In schimb secretia patologica este usor acida, uneori alcalina, galbena sau verzuie, fluida sau aerata, spumoasa.
Istoricul trebuie sa precizeze:
– data debutului tulburarilor;
– caracterele sacretiilor: abundenta, aspect, miros, variatii in timpul ciclului menstrual;
Vezi si: 9 miscari erotice in Kamasutra, efectuate de barbat
– circumstantele de aparitie dupa un raport sexual (vulvovaginitele avand transmitere sexuala ), dupa un tratament medicamentos (antibiotice, citostatice, corticoizi), dupa o explorare ginecologica;
– semne functionale asociate: prurit vulvar sau vaginal (mancarimi);
– senzatie de arsura;
– algii pelviene (dureri pelviene);
– dispareunie;
– disurie si polakiurie (urinari frecvente si cu usturimi).
Vezi si: Secretiile vaginale
Examenul ginecologic va fi efectuat in afara menstruatiei, fara toaleta prealabila (la cel putin 12 ore dupa toaleta externa si la 3 zile dupa introducerea de ovule in vagin).
Diagnosticul etiologic (cauza) al vulvovaginitelor va fi precizat prin examen bacteriologic al secretiei vaginale.
Pe langa semnele locale, vulvovaginitele pot produce si semne generale:
– astenie;
– stari subfebrile;
– adenopatii;
– dureri colicative biliare;
De asemenea, se efectueaza si un examen al tegumentelor, util pentru descoperirea unei eventuale eruptii sau localizari ale unei micoze.
Vulvovaginita cu chlamydia
Agent patogen: Chlamydia trachomatis
Transmiterea se face de obicei pe cale sexuala.
Frecventa: in ultimul deceniu se considera ca infectiile cu Chlamydia sunt cele mai raspandite boli cu transmitere sexuala, constituind 42% din totalitatea vulvovaginitelor.
Fiind o boala cu transmitere sexuala, se impun urmatoarele masuri:
– depistarea si tratarea subiectilor contacti;
– depistarea unei alte maladii sexuale transmisibile, in particular Sifilisul;
– interzicerea contactului sexual pe perioada tratamentului.
Tratamentul curativ se bazeaza pe antibiotice active pe acest germene, cum ar fi ciclinele:
– Tetraciclina- 2g/zi;
– Doxiciclina- 2cp/zi;
– Eritromicina- 2g/zi- in special la femeile gravide;
Aceste medicamente sunt foarte eficiente, conducand la o vindecare clinica in 90-95% din cazuri, durata tratamentului trebuind sa fie suficient de lunga, intre 10 si 21 de zile.
Ca si pentru infectia Gonococica Quinolonele, Ofloxacina si Norfloxacina constituie o noua achizitie terapeutica, cu rezultate incurajatoare. La 3 saptamani dupa terminarea tratamentului este necesar un control bacteriologic. Daca el este pozitiv (1 din 5 cazuri) se va prescrie o a doua cura de tratament. Autor: Dr. Andrei PENESCU (sfatulmedicului.ro)