Sfântul Augustin, ultimul om antic și primul modern

Sfântul Augustin, născut Aurelius Augustinus este unul dintre cei mai importanți intelectuali ai epocii sale, prin contribuția avută atât în domeniul filosofic, cât și în cel religios. Născut pe teritoriul Algeriei de astăzi, Acesta a contribuit decisiv la dezvoltarea doctrinară a creștinismului, ținând cont de faptul că adepții acestei religii încetaseră a mai fi persecutați de puțin timp, din 313.

Sfântul Augustin nu s-a născut creștin, vocația fiind descoperită în sine, aspect pe care avea să îl predice apoi în scrierile sale. Acesta a descoperit mai întâi folosofia, prin intermediul operelor lui Cicero, studiind, de asemenea stoicii și adrepții epicurianismului.

Sfântul Augustin, unul dintre părinții Bisericii

Sfântul Augustin a reprezentat un element de modernitate în gândirea filosofică și religioasă din epocă, motiv pentru care acesta a rămas un personaj important în scara de evoluție a filosofiei.

Particularitatea viziunii sale, influențată de originea sa africană, necreștină, și transformarea sa ulterioară, a făcut ca acesta să fie denumit ultimul om antic și primul om modern.

În tinerețea lui a cunoscut și o viață de destrăbălare și abateri de la dreapta credință, cu toate acestea, nu a avut o viață care ar putea fi considerată cutremurătoare.

La Milano a început să se apropie mai mult de Dumnezeu. Acolo a cunoscut pe dumnezeiescul episcop Ambrozie și a fost încântat de cuvântările acestuia. Mama sa, Sfânta Monica, plângea necontenit, rugându-se lui Dumnezeu pentru îndreptarea lui. Ca să îmbărbăteze, Sfântul Ambrozie i-a spus „Fiul unor astfel de lacrimi, nu poate să piară”.

Filosof și teolog creștin, episcop în nordul Africii, Augustin de Hipona este considerat unul dintre părinții Bisericii din Antichitatea târzie, în pragul spre Evul Mediu timpuriu.

A fost primul filosof care a luat în considerare istoria ca fiind necesară pentru educarea oamenilor și pentru lichidarea răului. Concepția lui a fost preluată și utilizată dogmatic pentru respingerea concepției aristotelice a lui Toma de Aquino.

Unul dintre formatorii teologiei creștine a fost botezat de Sf. Ambrozie

Sfântul Augustin rămas în Cartagina, predând retorica, până la vârsta de 29 de ani. Apoi, acesta a plecat la Roma, luându-și cu el amanta și fiul, Adeodatus. Religia sa la acel moment era maniheismul, care combina creștinismul cu elemente zoroastriene.

În anul 386, Sfântul Augustin predă la Milano, acolo unde i se alăturase și mama sa. Acesta a ajuns influența marelui episcop al orașului, Sf. Ambrozie, care i-a botezat pe Augustin și Adeodatus în noaptea de Paști a anului următor.

Din acest moment, Sfântul Augustin a trăit ca un ascet, fiind înconjurat de rugăciune. Sf. Augustin s-a întors în Africa, rămânând timp de trei ani cu prietenii săi la moșia familiei sale. Acesta a fost hirotonit preot, iar cinci ani mai târziu, în 396, a fost sfințit ca episcop.

Sfântul Augustin, care era bolnav atunci când vandalii (astfel numiți de către contemporani) au asediat Hipona, a murit la data de 28 august 430, înainte ca orașul să se prăbușească.

„Despre cetatea lui Dumnezeu” a fost scrisă după 410, atunci când Roma a ajuns în mâinile barbarilor. Scopul acestei scrieri a fost să redea încrederea în Biserica creștină, despre care Sf. Augustin spunea că va lua locul orașului pământesc Roma.

În timpul Evului Mediu, cartea Sfântului Augustin a reprezentat o susținere considerabilă pentru teoria conform căreia Biserica era deasupra Statului. Scrierile acestuia despre viața comunală formează „Regulile Sfântului Augustin”, baza multor ordine religioase.