Semnal de alarmă tras de Şerban Bubenek: „Pacienților COVID li se dă prea mult oxigen și la orice scânteie se poate întâmpla o tragedie“

Şerban Bubenek, preşedintele Societăţii Române de Anestezie si Terapie Intensivă, trage un semnal de alarmă în legătură cu secțiile ATI de la spitalele din România. Șerban Bubenk a declarat că în unele terapii intensive se întâmplă un non-sens medical: pacienţilor li se administrează prea mult oxigen, iar acest lucru poate duce foarte uşor la incendii.

„Se întâmplă și alte lucruri care nu ar trebui să se întâmple. Se administrează oxigen în exces în fluxuri de peste 10-12 litru. De multe ori ni se spune că a primit pacientul oxigen de la două surse, adică vreo 40 de litri pe minut. Asta e un non-sens medical. Niciun pacient cu o masca simplă nu poate să consume mai mult de 10-12 litri pe minut“, a declarat Şerban Bubenek.

Şerban Bubenek: „Orice scânteie poate duce la o tragedie!“

Preşedintele Societăţii Române de Anestezie si Terapie Intensivă a precizat că se poate crea o concentrație mai mare, care la orice scânteie poate due la o tragedie.

„Dacă tu îi dai 35, ceilalți 25 de litri se răspândesc în atmosfera din salon, creează o concentrație mare la care orice scânteie, orice electricitate chiar și statică care produce o scânteie, care poate să apară din orice motiv – frecarea unui material textil sau un aparat care să producă o mică scânteie, că-i telefon mobil, că-i laptop… se poate întâmplă o tragedie.

Tratamentul cu oxigen ca medicament în fluxuri mai mari de 3,4 litri pe minut este o fază pe care colegii de la ATI o știu foarte bine. Alte specialităţi care nu au această abilitate şi care au fost obligaţi… nu. Asta, deși am informat, am ținut webinarii cu lucrul ăsta…. în unele locuri s-a înțeles, în altele nu“, a menționat Șerban Bubenek.

„Niciun atlet nu poate să absoarbă mai mult de 15 litru pe minut!“

Medicul specialist ATI a adăugat că administrarea unei cantități mai mari de oxigen nu-i face mare rău pacientului, dar poate crea un disconfort.

„În principiu, pacientului nu i se face rău, dar usucă mucoasa nazală și pot să creeze un disconfort în plus, altfel e un non-sens ca pe mască să pui mai mult de 12, 13 litru. Niciun atlet nu poate să absoarbă mai mult de 15 litru pe minut. Un pacient dispneic nici atât. Nu recomandăm administrarea.

De ce se întâmplă? Colegii văd că au saturație proastă, dar soluția în aceste situații e chemarea unui medic reanimator și transfer în reanimare, unde poate fi pus pe astfel de sistem cu flux înalt care nu mai usucă mucoasa, sau dacă nici așa nu e suficient, ventilația mecanică invazivă sau non-invazivă“, a mai spus Șerban Bubenek.

Radu Țincu, despre problemele de la ATI: „Oricând e posibilă o tragedie!“

Radu Țincu, medic ATI la Spitalul Floreasca din București, consideră că spitalele din România sunt adevărate bombe cu ceas, tragedia de la Institutul „Matei Balș“ din Capitală putându-se repeta la orice unitate medicală din România.

„Oricând, în orice spital din România, o tragedie asemănătoare este posibilă şi doar norocul face să nu se întâmple în zilele următoare. Sunt spitale unde nu există senzori pentru detectarea fumului şi atunci orice incendiu care apare este detectat abia când începi să vezi fumul sau să vezi flăcările care ard instituţia respectivă”, a opinat Radu Ţincu.