Semnal de alarmă: Elevii ieșeni au înregistrat întârzieri de învățare de 4-6 luni

Elevii din România au înregistrat, în primii doi ani de la declanșarea pandemiei Covid-19, întârzieri de învățare de 4-6 luni, mai mult decât media pentru Europa și Asia Centrală, potrivit celor mai recente evaluări ale companiei internaționale de consultanță McKinsey, cu privire la impactul pandemiei asupra educației la nivel global.

Profesorii și psihologii aduc mai multe argumente care arată care sunt principalele cauze ale acestor întârzieri. România înregistrează, astfel, întârzieri mai mari decât țările din Europa de Vest și chiar decât Republica Moldova, dar similare cu cele din câteva țări central și est-europene, precum Ucraina sau Polonia, sau cu cele din mai multe țări africane.

De ce sunt aceste întârzieri de învățare: „Relația dintre profesori și elevi a fost mijlocită prin tehnologie”

În timpul pandemiei Covid-19 pentru disciplina Informatică, majoritatea competențelor digitale prevăzute de programele școlare au fost aplicate. Profesorii și-au desfășurat activitatea didactică în mediul online.

„Dacă în unitățile școlare colegii mei au efectuat orele corect, la disciplina noastră nu ar trebui să fie întârzieri. Singurul argument în acest sens, în perioada pandemiei,  ar fi lipsa echipamentelor digitale la copii, însă am echilibrat situația cu fișe de studiu și de documentare, care au fost plasate la domiciliul lor. Este esențial pentru disciplina noastră să existe laboratoare de informatică, laptopuri/calculatoare, echipamente, acces la internet, softuri etc., altfel nu funcționăm la parametri maximi”, a spus un profesor ieșean.

Roxana Postolache, psiholog ieșean, a spus reporterilor de la BZI că elevii au nevoie de o predare în format fizic, pentru că procesul de învățare se bazează pe relația dintre profesor și elevi.

„Este foarte posibil să se înregistreze întârzieri în dezvoltarea cognitivă și socială datorate situației pandemice. Învățarea este un proces bazat pe relație și, cum relația dintre profesori și elevi a fost mijlocită prin tehnologie, era de așteptat să existe un declin al învățării”, a menționat Roxana Postolache.

McKinsey arată, în studiul său, că, pe lângă închiderea școlii, pe lângă educație, pandemia a avut un efect profund asupra bunăstării, situației sociale și stării emoționale a copiilor la nivel global.

Ce arată studiile specialiștilor de la McKinsey

Analiza McKinsey, publicată în aprilie și bazată pe date colectate până în luna ianuarie a acestui an, a arătat care sunt rezultatele la învățământ ale elevilor din întreaga lume pe parcursul ultimilor doi ani. Potrivit specialiștilor McKinsey, care folosesc date agregate de UNESCO, se estimează că, în Europa și Asia Centrală, școlile au fost închise, în medie, timp de 30 de săptămâni pe parcursul unei perioade de 102 săptămâni analizate. McKinsey estimează, în aceste condiții, că întârzierile de învățare la nivelul regiunii Europa – Asia Centrală sunt, în medie, de 3,6 luni sau 36% dintr-un an școlar. Anul școlar este calculat în analiza citată la o medie de 10 luni de școală și două luni de vacanță. România este, la acest capitol, una dintre țările cu cea mai redusă durată a anului școlar din Europa.

„Comunicarea este deturnată când se fac orele în online. Doar copiii care au un interes aparte sunt atenți, elevii au intrat doar ca să fie prezenți, dar nu ascultau, mulți aveau camerele video închise. Am avut obiect de Bacalaureat de Psihologie, Logică și Filozofie, dar elevii s-au descurcat. În apropierea examenului, aceștia și-au depus toate eforturile. Chiar dacă acum sunt la pensie, am prins acești doi ani de pandemie în care activitatea didactică s-a desfășurat în online”, a explicat prof. Geanina Popa, de la Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă”.

Mai bine decât România se plasează țări precum Republica Moldova, Germania, Italia, Marea Britanie sau Portugalia, precum și China, SUA și Canada cu întârzieri de învățare de 2-4 luni.