Șeful Autorității Vamale Române, Bogdan Lari Mihei, a fost demis din funcție

Șeful Autorității Vamale Române (AVR), Bogdan-Lari Mihei, a fost demis din această funcție, pe care o ocupa din decembrie 2021, adică de la începutul activității acestei instituții. Această demitere este încă un semnal că rotativa guvernamentală a început. Autoritatea Vamală era controlată de PSD și este posibil să treacă la PNL.

Bogdan-Lari Mihei a fost schimbat de premierul Viorica Dăncilă, în 2019, din poziția de vicepreședinte ANAF, care coordona Direcţia Generală a Vămilor.

El este unul dintre oamenii apropiați de fostul lider PSD, Liviu Dragnea, printre ultimii care rămăseseră în funcții.

În perioada aprilie 2018 – ianuarie 2019 a fost vicepreședinte ANAF, coordonator al structurilor vamale. Așa cum vedeți și din document, el a ocupat diverse funcții în zona vămii din 1998.

Are o diplomă de licență în construcții civile la Universitatea Tehnică de Construcții București-Facultatea de construcții civile, agricole și industriale, una de drept la Universitatea Biotera, master la SNSPA în managementul organizațiilor politice și civile și diferite calificări „dezvoltarea competențelor profesionale în domeniul vamal la Institutul Național de Administrație – MAI sau în măsuri anticorupție pentru Poliția de frontieră și vamă.

Şeful ANAF a demisionat

Președintele ANAF, Lucian Heiuș (PNL), și-a dat luni demisia, fără să explice motivele.

„Mi-am înaintat astăzi demisia din funcția de președinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală. A fost o onoare pentru mine să conduc această instituție și le mulțumesc colegilor mei pentru profesionalismul și implicarea de care au dat dovadă în acest an. Totodată, sunt mulțumit de faptul că, în acest mandat, ANAF a reușit să atingă cu succes toate jaloanele stabilite prin PNRR și toate obiectivele asumate prin programul de guvernare, cu onestitate, responsabilitate și respect față de contribuabili”, a scris Heiuș, luni, pe contul său de Facebook.

„Nu în ultimul rând, sunt mândru că, în mandatul meu, administrația fiscală a deschis căi de acțiune către zone de evaziune care n-au mai fost abordate până acum. Regret că nu pot duce până la capăt procesul de modernizare al ANAF și proiectele începute acum și sper ca viitorul președinte să continue proiectele de digitalizare ale instituției”, a adăugat acesta.

Lucian Heiuș nu a oferit o explicație pentru demisie. El a condus ANAF din 5 mai 2022.

O posibilă explicație pentru demisie este o înțelegere informală între PSD și PNL ca social-democrații să dețină Finanțele, iar PNL – Fiscul, iar la rotația guvernamentală să se schimbe funcțiile, iar PNL să preia Finanțele și social-democrații să numească un șef ANAF.

Șeful ANAF a enumarat realizările sale în fruntea instituției:

„În 2022, am reușit să colectăm la buget 353,3 miliarde lei, cu 58 miliarde mai mult față de anul precedent, și să rambursăm TVA în valoare de 27,99 miliarde lei, față de anul anterior când s-au rambursat doar 24,34 miliarde Lei. În primele cinci luni din 2023, s-a rambursat TVA în valoare de 11.451 milioane lei, și s-au încasat 148,02 miliarde lei, cu 9,4 miliarde lei mai mult decât în perioada similară a anului precedent. Iar față de programul comunicat de Ministerul Finanțelor, se înregistrează un minus de 8,9 miliarde lei, din care 8,5 miliarde lei sume necolectate de către Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili.

În plus, în luna aprilie 2023 am trimis 780 de notificări către persoane fizice care nu-și pot justifica veniturile.
Totodată, în acest mandat, au fost efectuate 50.979 verificări la contribuabili persoane juridice şi fizice în urma cărora s-au stabilit sume suplimentare în valoare totală 3.688,5 milioane lei. Au fost efectuate 25.274 verificări documentare la contribuabili persoane juridice şi fizice, în urma cărora au fost stabilite sume suplimentare în valoare totală de 554,2 milioane lei.

În aceeași perioadă, colegii mei de la direcția antifraudă fiscală au cuantificat/estimat implicaţii fiscale – reprezentând TVA, impozite, contribuţii sociale şi de sănătate, alte creanţe – în sumă totală de 2.471,1 mil. lei și au înaintat organelor de urmărire penală 289 acte de sesizare, pentru prejudicii în sumă totală de 621,8 mil. lei. În plus, în urma activităţii de verificare documentară au fost emise decizii de impunere, pentru 1.904 entităţi, valoarea obligaţiilor stabilite însumând 604,9 mil. lei”, a transmis Lucian Heiuș.