Se construiesc încă 116 de kilometri din A8. Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere a aprobat lansarea licitaţiilor

de: Redacția BZI
21:58, 01 oct. 2024

Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere (CNIR) a aprobat, marţi, lansarea licitaţiilor pentru proiectarea şi execuţia celor patru loturi montane ale Autostrăzii Unirii (A8), secţiunea Sărăţeni – Pipirig, cu o lungime totală de 116 kilometri.

Potrivit unui anunţ al CNIR publicat pe pagina sa de Facebook, cele patru loturi sunt: lotul 1C Sărăţeni – Joseni (32,4 km), lotul 1D Joseni – Ditrău (14,4 km), lotul 2A Dirău – Grinţieş (37,9 km) şi lotul 2B Grinţieş – Pipirig (31,5 km).

Sunt prevăzute 38 de tuneluri şi 183 de poduri, pasaje şi viaducte

Pe traseul celor patru loturi din judeţele Mureş, Harghita şi Neamţ sunt prevăzute 38 de tuneluri şi 183 de poduri, pasaje şi viaducte. Termenele de realizare sunt: 54 de luni (14 luni proiectare şi 40 luni execuţie) pentru loturile 1C, 2A şi 2B, iar pentru lotul 1D de 34 de luni (10 luni proiectare şi 24 execuţie).

Finanţarea este asigurată din fonduri europene nerambursabile, Programul Transport (2021-2027).

Irinel Ionel Scrioșteanu, secretar de stat la ministerul transporturilor, după o invitație în Republica Moldova, a stabilit împreună cu frații de peste Prut „ca în 2030 să putem circula de la București la Chișinău pe autostradă”, conform știripesurse.md.U

Un proiect uriaș care va legat Europa de la Est la Vest

La Chișinău, oficialii de pe ambele maluri ale Prutului, au discutat despre stadiul Autostrăzii Unirii A8, dar și al tronsonului de autostradă care va lega Ungheni (RO) de Chișinău (MD).

„Ținta noastră comună este ca în 2030 să putem circula de la București la Chișinău pe autostradă”, a declarat Irinel Ionel Scrioșteanu.

Partea moldovenească, prin Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova a emis un comunicat că „discuția secretarului de stat în domeniul infrastructurii rutiere, Nicolai Mîndra, cu omologul său român, Irinel Ionel Scrioșteanu s-au axat pe schimbul de bune practici și experiența României în utilizarea sistemelor informatice în transportul feroviar din cele două țări”