Școală de vară pentru cercetare, deschisă la Conacul Cantacuzino-Pașcanu. Șefii Institutului Național al Patrimoniului vin la Iași

Un nou eveniment dedicat cercetării monumentelor istorice va avea loc la Conacul Cantacuzino-Pașcanu, din comuna Ceplenița. În localitatea din județul Iași se va derula o școală de vară pentru cercetarea monumentelor istorice aflate în ruină. La manifestare sunt așteptați și reprezentanți ai Institutului Național al Patrimoniului, dar și autorități locale și județene

Proiect derulat în județul Iași pentru protejarea monumentelor istorice! În comuna Ceplenița, din județul Iași, va avea loc o școală de vară dedicată cercetării și protejării monumentelor istorice.
La evenimentul din localitatea ieșeană vor participa și reprezentanți ai Guvernului României. Școala de vară din comuna Ceplenița se va derula între 9 și 22 august 2021, urmând a reuni persoane interesate de cercetarea ruinelor recente, a siturilor arheologice – și nu numai.

Eveniment la Conacul Cantacuzino-Pașcanu, din județul Iași

Evenimentul de la Conacul Cantacuzino-Pașcanu va debuta astăzi, 9 august 2021, de la ora 16:00. Printre cei care vor lua cuvântul se află Dumitru Laiu, primarul comunei Ceplenița, dar și Ștefan Bâlici, manager al Institutului Național al Patrimoniului (INP).
Acesta din urmă va discuta despre revitalizarea patrimoniului – cazul conacului Cantacuzino-Pașcanu, din Ceplenița. Tot astăzi, 9 august 2021, va avea loc prezentarea lucrărilor ce se vor desfășura în cadrul școlii de vară. Mai mult, Sergiu Iosipescu, șeful secției Monumente istorice și peisaje culturale din cadrul INP, va discuta despre arheologie preventivă.

Istoria conacului din comuna Ceplenița

În jurul anului 1835, Iordache III Cantacuzino-Pașcanu a construit un frumos palat peste vechiul conac al familiei Ureche, familie atestată încă de pe vremea lui Ștefan cel Mare. Lucrările efectuate au avut ca efecte extinderea conacului, prin adăugarea unor alte camere, construirea unei intrări în partea de nord a clădirii și a unei bolți de trăsuri sprijinită pe patru coloane de piatră și care avea la mijloc emblema cantacuzină: vulturul bicefal.
Povestea conacului este una fabuloasă. După cum descriu istoricii, încăperea cea mai spațioasă avea 16 metri lungime și 7 metri lățime, iar înălțimea ei era de 4 metri. Camera avea un plafon zugrăvit în culorile roșu și albastru. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, conacul îl are ca proprietar pe Constantin Cantacuzino-Pașcanu, participant la mișcarea unionistă din Moldova, din 1848. Hristache D. Zarifopol preia conacul de la Ceplenița în anul 1868, în contul unei datorii neachitate.

Fonduri publice pentru conacul de la Ceplenița

În urmă cu mai mulți ani, Dumitru Laiu, primarul comunei Ceplenița, a demarat un proiect ce a vizat restaurarea și reabilitarea ansamblului Conacului Cantacuzino-Pașcanu, imobil aflat pe Lista Monumentelor Istorice.
Proiectul a fost derulat prin Programul Operațional Regional, valoarea investiției fiind de circa 1 milion de euro. Se dorește ca acest conac să devină un punct de atracție pentru turismul din zona Iașului.