Săptămâna Patimilor în Biserica Ortodoxă. Semnificația Deniilor din această perioadă, a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos

Creștinii-ortodocși intră de astăzi, 26 aprilie 2021, în Săptămâna Mare, perioadă premergătoare marii Sărbători a Învierii Domnului Iisus Hristos. În cursul acestei săptămâni, în lăcașurile de cult din Biserica Ortodoxă vor avea loc o serie de slujbe speciale, denumite Denii, la care sunt așteptați să asiste credincioșii

Sărbătoare mare în Biserica Ortodoxă Română în această săptămână. Creștinii sunt așteptați să asiste în aceste zile la Liturghiile din Săptămâna Patimilor, perioadă în care Mântuitorul Iisus Hristos a pătimit înainte de răstignirea pe cruce și Înviere. Această perioadă este și una în care credincioșii trebuie să respecte o serie de rânduieli canonice. Este o perioadă de curățenie sufletească și trupească pe care credincioșii trebuie să o respecte. Astfel, în zilele de luni, marți și miercuri, ca și ultimele zile, vineri și sâmbătă, se ajunează până spre seară, când se poate mânca puțină pâine și se bea apă. Ziua de joi este o zi obișnuită de post, se mănâncă o dată pe zi, seara, hrană uscată, conform cutumelor bisericești. Ieri, 25 aprilie 2021, la Catedrala Mitropolitană din Iași a avut loc slujba de Florii, Liturghie care precede Săptămâna Patimilor.

Săptămâna Patimilor în Biserica Ortodoxă. Semnificația slujbelor de Denii

Săptămâna aceasta este importantă și pentru Denii, slujbele divine, deosebite care se săvârșesc în acest interval de timp și care îi dau caracterul de unicitate. Deniile sunt servicii divine cu caracter de priveghere, care se săvârșesc seara și care, de fapt, sunt utrenii de a doua zi. Ele ne duc cu gândul la primele veacuri creștine, când cultul divin se săvârșea seara, spre ziua următoare, creând acea atmosferă de mai apropiată comuniune cu Dumnezeu și de meditare la viața de apoi.

În prima zi a Deniilor se face pomenire despre Iosif cel prea frumos, pierdut de frații săi ca prototip al lui Iisus Hristos, vândut și răstignit de conaționalii săi, dar și de smochinul neroditor ca simbol al sinagogii, care nu a adus rodul mântuirii pe care l-a odrăslit din plin Biserica creștină. În cea de-a doua zi, se face pomenirea celor zece fecioare, pildă care ține în conștiința creștinilor datoria vegherii necontenite pentru a întâmpina pe Mielul Hristos prin fapte bune. Miercurea este dedicată amintirii femeii celei păcătoase, care a spălat cu lacrimi și a uns cu mir picioarele Mântuitorului, înainte de Patima Sa, ca simbol al pocăinței și îndreptării omului păcătos.

Momente importante în Biserica Ortodoxă, înaintea Învierii Domnului

Ultimele zile dinaintea Învierii sunt și cele mai importante. Joia Patimilor este închinată amintirii a patru evenimente deosebite din viața Mântuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor, ca pildă de smerenie, sau Cina cea de Taină, la care Mântuitorul a instituit Taina Tainelor. Totodată, în Vinerea Mare, zi în care se face pomenirea de sfintele și mântuitoarele Patimi ale Mântuitorului Hristos, se ține post negru, nu se consumă niciun fel de mâncare și nu se bea apă. Această perioadă este una plină de tradiții și obiceiuri ținute de creștini. Postul nu înseamnă doar o perioadă de regim alimentar, ci și una de regenerare spirituală, a rugăciunii mai intense, participarea la slujbe și evitarea conflictelor. Sfinții Părinți arată că participarea la slujbe și împăcarea cu cei cu care am avut o discuție mai aprinsă pot da o stare psihică mai bună.