Românii sunt încurajați să consume produse autohtone. În acest an vor fi derulate mai multe programe de susținere a fermierilor

Românii sunt încurajați să consume produse autohtone, iar fermierii să producă mai mult pentru piața internă. Ministrul Agriculturii afirmă că numai așa lanţul scurt dintre fermieri, producători şi consumatori va deveni mult mai eficient.  În ziua, 11 ianuarie 2022, ministrul agriculturii a prezentat câteva dintre programele de sprijin care urmează să fie derulate în acest an.

Pandemia le-a dat mari bătăi de cap fermierilor români. Adrian Chesnoiu a prezentat modificările aduse proiectelor de acte normative elaborate la nivelul MADR pentru programul privitor la susţinerea producţiei de legume în spaţii protejate şi pentru programul de susţinere a usturoiului. Înainte de aprobare, proiectele s-au aflat în consultare publică timp de 10 zile.

Ce prevede actul normativ pentru producția de legume

După dezbaterea publică a proiectului de act normativ privind susţinerea producţiei de legume în spaţii protejate, ministrul Agriculturii a prezentat noua formă a actului consolidat care va fi trimis în şedinţa de Guvern spre avizare şi apoi spre aprobare. Fermierii din diferite bazine legumicole importante au trimis propuneri pe baza cărora a fost elaborat actul normativ.

Astfel, în cazul tomatelor cultivate în ciclul I şi în ciclul II de producţie, pentru a încasa valoarea sprijinului maxim de 4.000 euro/ beneficiar (3.000 euro/beneficiar pentru ciclul I şi 1.000 euro/beneficiar pentru ciclul II), producţiile vor trebui să fie valorificate astfel: Pentru ciclul I – între 1 martie şi 10 iunie; Pentru ciclul II – între 15 octombrie şi 9 decembrie.

În privinţa producţiilor minime necesare, spre deosbire de forma inițială a actului normativ, trebuie cultivate 3.000 kg/1.000 mp. În trecut, forma inițială a actului prevedea cultivarea unei cantităţi de 5.600 kg/1.000 mp.

În ceea ce privește îngrijirea legumelor deficitare, fermierii pot beneficia de 1.000 euro pentru producţiile valorificate în perioada 15 octombrie – 9 decembrie. Producţiile minime necesare pentru 1.000 mp trebuie să fie pentru: castraveţi (4.000 kg, faţă de 5.600 kg), ardei gras/ lung (2.000 kg), fasole păstăi (1.500 kg), spanac (1.000 kg), salată (15.000 plante, faţă de 1.440 kg), ceapă verde (100.000 bulbi, faţă de 1.000 kg)

„Ţinând cont de factorii de risc prezenţi în agricultură şi de tot ceea ce se întâmplă la nivel european şi chiar global, legumicultorii au nevoie de un sprijin concret pe care l-am prevăzut în actul normativ. Am pornit toate programele MADR de la analiza indicatorilor de rezultat, de la modul în care noi ne situăm în balanţa comercială, plecând de la producţie şi asigurarea consumului din resurse proprii naţionale raportat la ceea ce înseamnă importuri. Încurajez cetăţenii români să consume produse româneşti şi fermierii să producă mai mult pentru piaţa internă, astfel încât lanţul scurt dintre fermieri, producători şi consumatori să fie unul cât mai eficient ”, a afirmat ministrul Adrian Chesnoiu.

Ce rol are Autoritatea Națională Fitosanitară în procesul de implementare a programului

Autoritatea Națională Fitosanitară are un rol important în procesul de implementare al programului. Mai exact, aceasta prelevează probe de legume pentru monitorizarea reziduurilor de pesticide. Numai așa, pe masa consumatorilor să ajungă doar produse sigure pentru consum. Bugetul total al programului producţiei de legume în spaţii protejate ajunge la un total de 225 milioane lei.

În cazul programului de susţinere a usturoiului, valoarea sprijinului de 3.000 euro / cultură / ha / beneficiar va fi acordată producțiilor valorificate în perioada 1 iunie – 21 decembrie. Producţia minimă necesară este de 3 kg usturoi/10 mp. Acest beneficiază de un buget total de 22,2 milioane lei.

Făcând referire la parcursul actelor normative, Adrian Chesnoiu a subliniat că etapa de consultare a beneficiarilor programelor este extrem de importantă, astfel încât actele normative să se plieze pe nevoile concrete ale fermierilor.

„Le mulţumesc tuturor fermierilor pentru că au transmis propuneri pentru îmbunătăţirea actului normativ. Indiferent cât de mult ai vrea într-o instituţie publică să creionezi un act normativ cât mai aproape de perfecţiune, întotdeauna există aspecte ce pot fi îmbunătăţite. Eu sunt un om al dialogului şi voi rămâne la fel în toată perioada mandatului meu pentru că vreau să facem legi bune, programe bune, care să vină în sprijinul fermierilor şi să nu fie doar reforme pe hârtie care nu îşi ating obiectivele şi scopurile”, a spus Chesnoiu.

Reamintim faptul că recent, marii producători din Danemarca, Polonia și Olanda au anunțat că se confruntă cu mari probleme în ceea ce privește producția din cauza creșterii prețurilor energiei și îngrăsămintelor.