Românii habar nu au ce li se pregătește! Ciucă și Bode au inițiat o lege care le îngrădește dreptul la libera exprimare și îi pedepsește cu închisoarea

de: Carmen Ciobanu
15:35, 09 feb. 2023

Premierul Nicolae Ciucă și ministrul de Interne, Lucian Bode, au depus un proiect de lege prin care elimină posibilitatea sancțiunii cu amendă în caz de ultraj sau de tulburare a liniștii publice. Aceste infracțiuni ar urma să se pedepsească doar cu închisoarea.

Propunerea legislativă semnată de Ciucă și Bode vizează mai multe modificări ale codului penal, printre care și pedepsirea cu închisoarea pentru ultrajul la adresa autorităților.

Închisoare pentru proteste de stradă

Ministrul afacerilor interne, Lucian Bode, a anunțat că a depus marți, 7 februarie, la Senat, împreună cu premierul Nicolae Ciucă, un proiect de lege care modifică Codul Penal și, printre altele, introduce pedepse mai mari pentru tulburarea ordinii și liniștii publice. Proiectul elimină posibilitatea amenzii ca sancțiune în cazul infracțiunilor de ultraj și ultraj judiciar și este prevăzută pedeapsa cu închisoarea.

De asemenea, este extinsă prezumția legitimei apărări de la spațiul privat la cel public.

„Am depus astăzi la Senat, împreună cu dl. prim-ministru Nicolae Ciucă, o inițiativă legislativă de modificare a Codului Penal. Noile modificări incriminează mai ferm infracțiunile cu un puternic impact emoțional și social și sporesc gradul de protecție și siguranță pentru cetățean. Prin această inițiativă intervenim asupra a 11 articole din Codul Penal și propunem, în majoritatea cazurilor, majorarea limitelor de pedeapsă cu o treime. Infracțiunile în forme agravante pentru care se vor mări cu o treime limitele pedepselor sunt: lovirea, vătămarea corporală, loviturile sau vătămările cauzatoare de moarte și hărțuirea. Majorarea cu o treime a pedepselor se va aplica pentru hărțuirea unui minor”, arată, pe Facebook, ministrul afacerilor interne, deputatul PNL Lucian Bode.

S-a propus extinderea prezumției legitimei apărări

În același context, Bode mai arată că a propus și instituirea unui regim de sancțiuni mai aspru pentru fapta de încăierare și a propus pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani, repoziționând-o în ierarhia faptelor cu violență, comise de cele mai multe ori în public.

„De asemenea, o parte a intervențiilor vizează extinderea prezumției legitimei apărări de la spațiul privat la cel public. Oamenii au dreptul de a se proteja și dacă sunt ținta unui atac desfășurat în spațiul public, nu doar în propria locuință. Din acest motiv, aria în care se aplică prezumția de legitimă apărare nu va mai include doar locuința privată, ci și strada”, anunță ministrul de Interne.

„Am eliminat posibilitatea amenzii ca sancțiune în cazul infracțiunilor de ultraj și ultraj judiciar și am prevăzut pedeapsa cu închisoarea. Trebuie să fim mai fermi și în aceste cazuri pentru că vorbim despre fapte comise chiar împotriva celor care își exercită atribuțiile de serviciu în vederea impunerii respectării legii, pentru protejarea victimelor sau care asigură menținerea unui climat normal de conviețuire”, conchide Lucian Bode.

Ce reclamă societatea civilă

Proiectul lui Bode şi Ciucă a fost criticat de nouă organizaţii non-guvernamentale, care au afirmat că, prin eliminarea posibilităţii amenzii, introduce ”sancţiuni disproporţionate, de natură a restricţiona abuziv libertatea întrunirilor şi dreptul la liberă exprimare”.

În forma actuală, articolul prevede că ”Fapta persoanei care, în public, prin violenţe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor, tulbură ordinea şi liniştea publică se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă”.

Preşedintele Sindicatului Europol, Cosmin Andreica, a vorbit despre modificările legislative la Codul Penal propuse de premierul Nicolae Ciucă şi de ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, printr-un proiect depus recent la Senat, afirmând că mai întâi şi-a pus întrebarea dacă nu cumva sunt copiate de undeva, menţionând că unele pedepse sunt copiate din legislaţia existentă până în 2014. El a mai declarat că şi-ar fi dorit să vadă o fundamentare legată de aceste modificări, care să se raporteze la cifre şi statistici.