România, țara fără parcuri, terenuri de fotbal și unde nu ai voie să calci iarba. Tudor Ciuhodaru: Nu cred că e mare dramă să întreții 10 mp de iarbă. Revoluție la PE și CE

Val Vâlcu și Tudor Ciuhodaru au vorbit despre România, țara cu spațiile verzi pe care nu ai voie să le calci, despre sedentarism și despre rețeta pentru o viață sănătoasă.

„Nu se mișcă lucrurile dacă nu există și o presiune de la nivel european. Dacă vorbim de sedentarism, primarii, ca să câștige capital electoral se adresează populației de peste 18 ani – 30 ani, care dorește spații verzi. În România nu ai voie să calci pe iarbă, poți doar să te plimbi pe o alee. Părinții își duc copilul în cărucior și cu asta basta. Tânărul de 10 – 15 ani nu are un teren unde să bată mingea și primarii nu se preocupă de treaba asta. Dacă vă uitați în campania electorală e numai cu spațiu verde, cu parcuri, dar unul nu spune: voi construi un teren de fotbal, voi pune niște bitum pe un teren plat. Nu are unde să facă, oricât l-ai convinge, cât de mult ar scrie în cartea de biologie, copilul are de ales între cinema, jocuri pe calculator și banca din spatele blocului”, a spus jurnalistul Val Vâlcu.

„Vă invit la Iași să vedeți ce înseamnă sâmbătă și duminică, când lumea caută o oază de verdeață. Spitalul de Urgență e lângă parc. Să vedeți ce înseamnă suprasaturarea acestor locuri care ar trebui să existe și să fie cât se poate de accesibile din toate punctele de vedere”, ne-a spus medicul Tudor Ciuhodaru.

,,Nu călcați iarba”, doar în România: Nu cred că e o mare dramă să întreții 10 metri pătrați de iarbă

„Apropo de „nu călcați iarba”, dacă mergeți în toate capitalele europene, iarba se calcă, oamenii stau relaxați, stau la plajă, se mișcă. Nu cred că e o mare dramă să întreții 10 metri pătrați de iarbă, în contextul în care știm foarte bine cât au costat acele borduri și achizițiile aberante de prin pandemie.

Aici ar trebui să existe o presiune pe cei pe care-i alegem. Poate pentru cei mici nu contează, dar părinții își dau seama că nu au unde să-i scoată. Practic, un oraș sănătos, din punctul meu de vedere, înseamnă un oraș plăcut de locuit și asta înseamnă ca această lipsă a spațiilor de agrement, a zonelor în care poți face sport, mișcare, se simte acut. Poate ne uităm și noi pe la exemplul țărilor europene, că să știți că Parlamentul și Comisia Europeană a făcut o adevărată revoluție. Programul acela, Eurohealth, conferă multe soluții pe ceea ce înseamnă dezvoltarea pentru sănătate și sper să ofere soluții și în România.

În zonele acestea, de la pistele de biciclete, până la zonele în care poți să practici un sport, ar trebui să fie asigurate gratuit pentru toți cetățenii și cred că nu e mare lucru de făcut acest lucru.

Poți să-i spui oricui să adopte un stil de viață sănătos, slăbit, mâncat sănătos. Dar ați mai fost în piață să vedeți cât costă fructele și legumele de sezon… poți să-i spui omului să adopte această educație nutrițională, dar bariera economică este reală și cred că aici trebuie investit în soluții. Eu am promovat pentru prima dată programul cu masa caldă. Se pot găsi soluții, se poate face educație pentru sănătate.

Lucrurile par simple, dar să știți că dacă vrem să se miște, trebuie făcute pe o strategie coerentă, ce ne propunem pentru următorii ani, ce ne dorim să facem cu viața noastră, pentru că nimeni nu știe cât mai duce inima fiecăruia dintre noi. Dar e clar că în momentul de față nici eu nu știu să aplice vreo soluție. Și la ora actuală prevenția nu există în România, iar prevenția înseamnă un stil de viață sănătos, dar pe bază de educație și accesibilitate economică”, a declarat medicul Tudor Ciuhodaru în cadrul dezbaterii „Știi cât mai are de trăit inima ta?”.

Ciuhodaru, întrebare cheie pentru politicieni: De ce e la pământ? Când vorbim de vieți, nu vorbim de costuri. La fiecare 30 de minute un român face infarct

Întrebat câți dintre pacienții care se prezintă la UPU, la Urgențe, află abia atunci că au o boală de inimă, medicul Tudor Ciuhodaru a spus că „mai în glumă mai în serios, cele mai frecvente afecțiuni pe care le tratăm la urgențe țin de accidentul vascular cerebral și infarctul miocardic acut”.

„Eu am o mare întrebare și pot să o afirm cât se poate de tare, de ce în România prevenția e la pământ? Prevenția este la pământ pentru că nu există educație pentru sănătate, pentru că de aceea nu știe nimeni ce să recunoască, ce să vadă în acel moment. Pe de altă parte, de ce nu există programe naționale de screening, de depistare precoce eficient.

Atenție! La fiecare jumătate de oră un român are un infarct miocardic acut.

40 de români mor în fiecare zi de infarct miocardic acut. Gândiți-vă dacă putem în comparație cu coronavirus. Dacă am avea 40 x 7 cazuri de coronavirus pe săptămână, la un moment dat s-a închis România pentru atâtea cazuri de coronavirus. Dacă vorbim de o problemă de sănătate publică măsurile se lasă așteptate, iar dacă vorbesc de programe naționale de screening, să știți că mă uit cu invidie la Norvegia, care a făcut un program timp de 15 ani în care au făcut educație pentru sănătate și au pus oamenii să se prezinte la analize precoce și au reușit să scadă, atenție, incidența bolilor cardiovasculare diagnosticare tardiv cu 80%.

Este extrem de important! E mai ușor să previi decât să tratezi. Dar ca să previi, înainte de a trata, înseamnă să le oferi oamenilor cunoștințele necesare și alternative. Alternative înseamnă și un stil de viață sănătos.