România se află din nou în fruntea clasamentului european al prețurilor la energie electrică pe piața spot. Cetățenii trebuie să scoată din buzunare mai mulți bani

România se află din nou în fruntea clasamentului european al prețurilor la energie electrică pe piața spot, cu un preț de 55,68 euro/MWh, marcând o creștere de 28% față de perioadă anterioară.

În comparație, piețele din vestul Europei, cum ar fi Franța și Belgia, continuă să se confrunte cu prețuri mult mai mici, și chiar negative în unele cazuri. Franța, de exemplu, a scăzut cu 51%, ajungând la un preț de doar 12,15 euro/MWh, iar Belgia a coborât cu 48%, până la 22,22 euro/MWh. Cum se poate în alte țări și la noi nu? Răspunsul este că Marcel Ciolacu, covrigarul de la Buzău, nu are niciun interes să lupte pentru România, ci el are alte priorități, cum ar fi amanta sa Sorina Docuz.

Pseudo-premierul Ciolacu vrea să ajungă președintele acestui stat, însă el continuă să îndatoreze țară, să vândă tot ce a mai rămas și să dea suveranitatea pe tavă celor care luptă să ne șteargă de pe hartă.

România se află din nou în fruntea clasamentului european al prețurilor la energie electrică pe piața spot

În Europa, mai multe țări înregistrează prețuri la energie mai mici decât România. Printre acestea se numără Franța, cu un preț de 12,15 euro/MWh (-51%), Belgia la 22,22 euro/MWh (-48%), Danemarca cu 26,89 euro/MWh (-53%) și Germania la 34,66 euro/MWh (-45%). De asemenea, Olanda (35,74 euro/MWh, -48%) și Norvegia (26,72 euro/MWh, -11%) au prețuri semnificativ mai mici.

Aceste diferențe sunt cauzate, în principal, de investițiile masive în surse regenerabile, infrastructuri eficiente și echilibrate de stocare și distribuție, care permit producerea și livrarea energiei la costuri mult mai scăzute în perioadele de consum redus. În România, lipsa unor conducători patrioți, unei infrastructuri moderne și capacitatea limitată de stocare a energiei regenerabile generează fluctuații mari de preț și costuri suplimentare de echilibrare a rețelei, ceea ce duce la facturi mai mari pentru consumatori. Astfel, românii vor scoate pe zi ce trece tot mai mulți bani pentru a-și plăti facturile.

Potrivit EU Energy Live, mai jos regăsiți prețul spot la energia electrică în Europa, în data de 30 septembrie 2024:

🇦🇹 Austria ▲8% 55.84
🇧🇪 Belgium ▼-48% 22.22
🇧🇬 Bulgaria ▲28% 55.68
🇨🇭 Switzerland ▲14% 64.62
🇨🇿 Czechia ▼-13% 48.38
🇩🇪 Germany ▼-45% 34.66
¹🇩🇰 Denmark ▼-53% 26.89
²🇩🇰 Denmark ▼-51% 24.52
🇪🇪 Estonia ▲209% 102.88
🇪🇸 Spain ▲102% 87.85
🇫🇮 Finland ▲1329% 75.53
🇫🇷 France ▼-51% 12.15
🇬🇷 Greece ▲15% 65.61
🇭🇷 Croatia ▲15% 53.24
🇭🇺 Hungary ▲15% 57.61
🇮🇹 Italy ▲40% 109.61
🇱🇹 Lithuania ▲209% 102.88
🇱🇻 Latvia ▲209% 102.88
🇳🇱 Netherlands ▼-48% 35.74
🇳🇴 Norway ▼-11% 26.72
🇳🇴 Norway ▼-31% 26.74
🇳🇴 Norway ▲10% 17.68
🇳🇴 Norway 16.06
🇳🇴 Norway ▼-12% 26.46
🇵🇱 Poland ▲67% 104.76
🇵🇹 Portugal ▲111% 92.14
🇷🇴 Romania ▲28% 55.68
🇷🇸 Serbia ▼-13% 40.94
¹🇸🇪 Sweden ▲172% 13.19
²🇸🇪 Sweden ▲211% 15.11
³🇸🇪 Sweden ▲248% 21.88
⁴🇸🇪 Sweden ▲248% 21.88
🇸🇮 Slovenia ▲13% 52.72
🇸🇰 Slovakia ▲19% 61.47
🇺🇦 Ukraine ▼-11% 5015.92

România: cea mai scumpă piață din UE pe termen scurt

România este din nou una dintre cele mai scumpe piețe de energie din UE, cu un preț mediu de 55,68 euro/MWh. În țările din vestul Europei, fenomenul prețurilor negative continuă să fie o provocare pentru sectorul energetic. Franța, de exemplu, a înregistrat 235 de ore de producție la prețuri negative până la finalul lunii iunie, ceea ce echivalează cu 5% din totalul orelor de producție. Această tendință este rezultatul unei producții abundente de energie regenerabilă, care prăbușește prețurile în momentele de consum scăzut.

Deși prețurile negative par să ofere beneficii pe termen scurt, ele pot conduce la facturi mai mari pentru consumatori pe termen lung. Dezechilibrele create pe piață necesită ajustări costisitoare în gestionarea rețelei, iar oprirea producției regenerabile implică pierderi pentru producători, care sunt transferate ulterior în prețurile plătite de consumatori.

Specialiștii subliniază nevoia urgentă de a crește flexibilitatea sistemului energetic și de a stimula consumul în momentele avantajoase din punct de vedere al prețului. În plus, capacitățile de stocare a energiei trebuie dezvoltate pentru a face față fluctuațiilor mari între producție și consum, astfel încât să fie evitate pe cât posibil situațiile cu prețuri negative sau foarte ridicate.