România mai pierde un obiectiv strategic. Sebastian Burduja privatizează proiectul hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești

După ani de întârzieri și controverse, proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarnița-Lăpuștești, esențial pentru stabilitatea sistemului energetic național, a fost relansat. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că acesta va fi realizat preponderent cu finanțare privată, în principal din surse externe. Acest fapt stârnește îngrijorări privind pierderea controlului asupra unui obiectiv strategic pentru România, afectând potențial independența energetică a țării.

Nu este singurul obiectiv strategic pe care îl pierde România. Conducta BRUA, cea prin care va fi transportate gazele românești extrase din Marea Neagră, nu vor fi vândute de România. Austria va va fi cea care le vor vinde către Europa, iar satele românești nu vor putea să ”se înțepe” la conductă.

Sebastian Burduja privatizează proiectul hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești

Ministrul Energiei a anunțat acum câteva luni faptul că privatizează proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarnița-Lăpușteni. În acest fel România va mai pierde un obiectiv strategic. Pare că, rând pe rând, cele mai importante obiective strategice românești sunt cedate marilor corporații străine, iar țara noastră nu mai deține controlul asupra energiei.

În trecut, companii din China și Coreea de Sud, cu experiență în domeniu, și-au arătat interesul pentru acest proiect, însă autoritățile române au blocat de fiecare dată discuțiile. În 2021, societatea de proiect Hidro Tarnița a fost desființată de fostul ministru Virgil Popescu, care considera investiția ineficientă economic.

În prezent, Burduja promite un parteneriat public-privat pentru relansarea proiectului, în ciuda unui studiu de fezabilitate deja existent, însă întârziat de diferite obstacole birocratice. Potrivit ministrului, investitorii privați ar putea accelera lucrările și optimiza costurile. Totuși, rămâne întrebarea: la ce preț va veni acest ajutor din afara țării?

Austria va beneficia de gazele românești din Marea Neagră

Nu este singura dată când România cedează mare parte din energia națională. Vă aducem aminte faptul că proiectul BRUA, cel în care se prevede construcția unei conducte de gaze naturale care să treacă prin Bulgaria-România-Ungaria-Austria este una dintre cele mai mari jafuri naționale.

Românii nu vor primi gaze românești extrase din Marea Neagră pentru că conducta se oprește în Austria țară care le va vinde la prețuri uriașe în restul Europei. Vom continua să importăm gazele românești la prețuri mult mai ridicate. Din aceste considerente vedem cum românii au cea mai scumpă energie din Uniunea Europeană și printre cele mai mari prețuri la pompă, comparativ cu puterea de cumpărare.

Aurelian Pavelescu a criticat dur privatizarea Petrom, considerând-o una dintre cele mai mari nedreptăți comise de statul român. El subliniază că prețul de vânzare de 600 de milioane de euro a fost o adevărată insultă, mai ales că Petrom avea deja în conturi o sumă echivalentă.

Ovidiu Tender, om de afaceri, a oferit detalii suplimentare despre această tranzacție, explicând că, la momentul privatizării, Petrom deținea resurse în subsolul României evaluate la aproximativ 10 miliarde de dolari.

În plus, înainte cu un an de privatizare, compania OMV a oferit 1 milion de dolari pentru fiecare stație de benzină, ceea ce însemna că cele 800 de benzinării ale Petrom valorau singure 800 de milioane de dolari. Pe lângă acestea, rafinăriile și platformele de foraj, a căror valoare de înlocuire era între 150 și 200 de milioane de dolari fiecare, au fost vândute la un preț derizoriu, de doar 100 de milioane. Tender concluzionează că, având în vedere aceste elemente, achiziționarea Petrom a fost o oportunitate extrem de atractivă pentru investitori.
Așadar, vedem cum Sebastian Burduja privatizează proiectul hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești, iar România mai pierde un obiectiv major.