Când toți nepoții se adunau în vacanță, bunica pregătea după rețeta, negresa copilăriei mele. Acest desert este unul extrem de bun. Îți aduce aminte de clipele fericite din copilărie, poveștile bunicii și de mirosul curții în care ai crescut.
Din câteva ingrediente extrem de simple, bunica pregătea o adevărată capodoperă culinară. Poate că astăzi negresa nu este considerată unul dintre cele mai deosebite deserturi, însă pe vremea copilăriei, aceasta era un deliciu suprem. Bunica știa mai multe rețete pentru a pregăti negresa. Însă, preferata nepoților era aceea cu dulceață de vișine. Vară de vară, toți nepoții culegeau vișine din copacul bunicii. Iar această negresă le aducea aminte de clipele unice și fericite din timpul vacanțelor de vară.
Rețeta negresa copilăriei mele: Ingredientele necesare pentru o prăjitură delicioasă
Pentru a obține un deliciu suprem este foarte important să respecți anumiți pași. Bunica mereu obținea o negresă perfectă. Niciodată nu i s-a întâmplat ca desertul să rămână și pentru a doua zi. Iar pentru a pregăti negresa conform rețetei știute doar de bunica trebuie să folosește următoarele ingrediente.
Tot de ce avea bunica nevoie pentru pregătirea deliciului erau 3 ouă proaspete de casă, 4 căni de făină și 2 de zahăr. Pentru ca negresa să fie suficient de pufoasă, bunica adăuga și 2 căni de lapte gras de casă. Ea mereu cumpăra lapte de la vecină, știind că doar acolo găsește laptele potrivit pentru desert. De asemenea, ea adăuga și ulei pentru ca desertul să nu se lipească de tavă. Iar pentru umplutură, nelipsit era gemul de căpșune. Bunica nu folosea praf de copt pentru a crește aluatul.
În perioada postului, bunica pregătea atât negresă însiropată, cât și prăjitură cu mere. Acestea erau cele mai adorate
deserturi de către nepoți în perioada vacanței de vară. Iar pentru perioada rece a anului, bunica pregătea biscuiți de casă moi și pufoși și salam de biscuiți.
Pașii pe care îi respecta bunica în pregătirea negresei cu dulceață de vișine
Pentru a pregăti negresa după rețeta bunicii trebuie să amesteci ingredientele uscate într-un vas suficient de mare. Bunica îl folosea pe cel aluminiu, fiind moștenit de la mama sa. Astfel, făina și un vârf de cuțit de sare erau amestecate. Ulterior, erau adăugate pe rând următoarele ingrediente. Respectiv, zahărul, ouăle și gemul. Toate ingredientele erau încorporate în faină, urmând a fi adăugat laptele și uleiul. Bunica amesteca foarte bine aluatul, până acesta avea consistența perfect.
Un secret din parte bunicii pentru a obține desertul perfect era modul de pregătire a aluatului. De acesta practic depindea gustul, forma și aroma deliciului. Bunica era atentă să formeze un aluat suficiente de consistent, dar care curge.
În cuptorul de lupt, preîncălzit anterior cu lemne de stejar, bunica punea tava cu negresa la copt. Tava în care se cocea negresa era extrem de grea, fiind făcută dintr-un fier greu. Bunica nu avea mereu unt, însă când acesta nu lipsea, ea ungea foarte bine cu el tava de fier. Ea obișnuia să lase negresa la copt timp de 50 de minute.
Desertul pregătit după rețeta negresa copilăriei mele este una extrem de ușoară. Aceasta poate fi pregătit chiar de cele mai tinere gospodine. Acest desert este extrem de potrivit, la fel ca și crema pentru foi de napolitană, pentru a-ți uimi întreaga familie.