Reprezentant al Muzeului Etnografic al Moldovei din cadrul CMNM Iași a discutat despre simbolul si rolul momentelor din „Săptămâna Patimilor”, dar și despre alte obiceiuri vechi pe care le-au păstrat românii în această perioadă, în Studioul BZI LIVE – FOTO, VIDEO

În „Joia Mare”, pe 29 aprilie 2021, la ora 15.00 a fost programată o ediţie BZI LIVE specială legată de Sărbătorile Pascale, datini, obiceiuri şi tradiţii legate de marele moment al creştinilor ortodocşi, în Moldova și în ţară. Totul alături de muzeograful Ovidiu Focsa, Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova” (CMNM) Iaşi. Astfel, despre simbolul şi rolul momentelor din „Săptămâna Patimilor” şi „Săptămâna Luminată”, alte obiceiuri vechi pe care le-au păstrat romanii în această perioadă s-a mai dialogat alături de specialistul Ovidiu Focsa!

Tradiţii şi datini pascale

Celebrarea miracolului Învierii este cea mai importantă sărbătoare a creştinilor de pretudindeni fiind însoţită de o multitudine de tradiţii şi datini pascale. De la ouă roşii şi cozonac, la slujbe religioase edificatoare, iepuraşul colorat cu coşul sau plin de bunătăţi sau numeroase superstiţii şi obiceiuri, Paştele este sărbătorit într-un mod cât se poate de vesel, fiind totodată şi o marcă a primăverii, un alt început, o speranţă în mai bine, o înnoire.

Simbolistica ouălor de Paşte

Dacă ouăle roşii sunt simbol al sângelui dumnezeiesc căzut din răni, cele colorate sau încondeiate semnifica bucuria primăverii, veselia, renaşterea. La romani, ouăle se vopsesc, pictează, decorează în „Joia Mare”, în „Săptămâna Patimilor”. Acestea se ciocnesc în ziua de Paşte rostind Hristos a Înviat! la care se răspunde Adevărat a Înviat!. Despre ouăle înroşite se spune că ar avea puteri miraculoase. Consumul acestora fereşte de boli, purifica şi chiar oferă frumuseţe. Comercializarea intensă a sărbătorii Paştelui a condus cu timpul la apariţia ouălor de ciocolată, dar şi a celor din lemn pictate cu motive tradiţionale şi vândute ca obiecte de decor.

Lumina Sfântă

Lumina din Noaptea de Înviere semnifica pentru credincioşi victoria Binelui asupra Răului, învingerea întunericului şi biruinţa vieţii. La Sfântul Mormânt aceasta apare prin putere divină, fără nicio explicaţie, fără nicio sursă de aprindere. Miracolul cutremurător menţine vie credinţă, iar puterile Luminii Sfinte variază de la protecţie şi vindecare, la aducerea de belşug, noroc şi armonie în case. La romani, lumânarea cu care s-a luat lumina în Noaptea de Înviere va fi adusă aprinsă pe drumul spre casă. Dacă aceasta nu se va stinge, atunci dorinţa purtătorului se va împlini. Paştele este o sărbătoare plină de bucurie, o celebrare luminată, încărcată de semnificaţii, simboluri şi tradiţii. Lumina Sfântă este cea dătătoare de speranţă oamenilor, arătând ca miracolele încă sunt posibile.

Despre Iepuraşul de Paşte

Personaj folcloric transformat în simbol al acestei sărbători, Iepuraşul de Paşte este cel care aduce ouă încă din dimineaţa celebrării Învierii Domnului. Provenind din credinţele germanilor luterani, acest iepuraş a avut la început un rol similar cu al lui Moş Crăciun, el judecând copiii după nivelul acestora de obedienta şi doar acelora cuminţi lăsându-le ouă colorate. Legenda ni-l înfăţişează transportând în coşul sau ouă pictate, dar şi numeroase dulciuri pe care le lasa pe la casele copiilor.

Iepuraşul de Paşti este adesea înveşmântat cu haine colorate fiind şi un simbol al renaşterii naturii în anotimpul primăvara. Tradiţie păgână îmbrăţişata în mai toată lumea, iepuraşul este substituit şi de alte animale. De exemplu, în Elveţia, responsabil cu caratul ouălor este nimeni altul decât cucul, iar în alte regiuni europene, vulpea le transporta cu succes. Ideea unui iepure care să dăruiască ouă şi dulciuri de Paşte a fost preluată şi îndrăgită rapid, iar astăzi, copiii din întreaga lume îl aşteaptă pe personajul simpatic cu daruri, Iepuraşul de Paşte devenind una dintre cele mai iubite tradiţii şi datini pascale din rândul celor mici.

Tradiţii şi datini pascale la romani

Deşi de-a lungul timpului interculturalitatea şi-a spus cuvântul şi am „importat” multiple obiceiuri noi, avem încă tradiţii şi datini pascale nealterate de secole întregi pe care, voluntar sau involuntar le respectăm an de an. Postul Paştelui este urmat în majoritatea caselor de români, la fel şi deniile premergătoare duminicii Învierii, rugăciunile, curăţenia în locuinţe şi reunirea familiei la masă în ziua de Paşte. În Maramureş, înnoirea garderobei în post este interzisă cu desăvârşire, aceasta fiind permisă doar din ziua de Paşte. La fel şi hainele multicolore care sugerează veselie în „Săptămâna Patimilor”. În Muntenia, duminică dimineaţa, creştinii se spala pe ochi cu apă rece în care au pus un ban de argint şi un ou roşu. Acestea se spune că vor aduce bunăstare şi sănătate. Cei care au murit nu sunt uitaţi în niciuna dintre zonele ţării. Din lumină luată în Noaptea de Înviere, credincioşii vor duce şi la cimitire. Printre morminte se vor ciocni ouă şi se vor împărţi bucate pentru pomană sufletelor apuse.

Înroşirea ouălor ce aminteşte de sângele lui Hristos e o altă tradiţie respectată la romani

Înroşirea ouălor ce aminteşte de sângele lui Hristos e o altă tradiţie respectată la romani. La fel şi pasca, felurile de mâncare din carne de miel, plăcintele sau cozonacii pufoşi. În Bucovina, la sate, încă se mai organizează „Petrecerea Gospodarilor”, unde oamenii îmbracă straie tradiţionale şi se veselesc până în zorii zilei cu bucate alese. În zona Transilvaniei, încondeierea ouălor este o adevărată artă, iar varietatea de modele este cu adevărat impresionantă. Tot aici, în a doua zi de Paşte, fetele tinere sunt stropite cu apă de către băieţii care le plac. Unele zone ale ţării au datina de a se păstra lumânarea cu care s-a luat lumina în Noaptea Învierii. Aceasta poate fi aprinsă la vreme de necaz, boală, supărare pe tot parcursul anului.