Regulile schimbate peste noapte au distrus proiectele de milioane de euro ale acestor tineri din Iași. Au renunțat la planurile lor deși au cheltuit sume importante pentru afacerea visurilor lor

de: Raluca Costin
02:00, 19 oct. 2020

Tinerii din Iași care au depus proiecte de milioane de euro la AFIR și sperau că vor obține banii europeni pentru a investi în afaceri în pomicultură au cheltuit banii degeaba. Proiectele au fost respinse de la finanțare de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) din cauză că nu au acumulat punctajul necesar acordării fondurilor europene. Tinerii care voiau să investească în afaceri de succes, în Iași, susțin că nu au fost șanse egale pentru toți cei care voiau să acceseze banii, iar regulile de acordare a sumelor au fost schimbate în favoarea unor anumite firme

Tinerii din Iași cu spirit antreprenorial, cu proiecte de milioane de euro, care și-au încercat norocul și au vrut să obțină fonduri europene de la AFIR, au rămas cu un gust amar. După ce au încercat de mai multe ori să acceseze fondurile europene și au cheltuit sute de mii de lei pentru a avea proiecte bune, eligibile la finanțare, au renunțat la ideea de a avea afaceri în domeniul pomicol. Aceștia susțin că nu au fost șanse egale pentru toți cei care au încercat să obțină banii europeni și că încep să creadă că au fost favorizate anumite firme să primească banii.

Vlad Grosu, tânăr din Iași: „Noi, cei cu plantațiile de aluni, am fost dezavantajați din start la proiectele europene”

Unul dintre ieșenii care voia să înființeze o plantație cu aluni cu 700.000 de euro este Vlad Grosu. După 3 încercări eșuate de a primi banii, tânărul a renunțat la ideea de a accesa banii europeni.

„Eu sunt la a 3-a încercare. Nu am fost pentru că nu am luat la punctaj. Noi, cei cu plantațiile de aluni, am fost dezavantajați din start pentru că nu primim 15-20 de puncte pentru aluni, așa cum primesc cei cu caiși, meri sau peri. Mai mult, punctajul s-a schimbat de la o lună la alta, în funcție de dosarele depuse. Dacă la prima sesiune de depunere, acum 2-3 ani, luau banii cei cu punctaj de 20-30, la ultima sesiune, anul trecut, când am încercat din nou, punctajul trebuia să fie mai mare”, susține Vlad Grosu.

Vlad Grosu: „O singură firmă care a depus mai multe proiecte a luat toți banii”

Tânărul mai spune că s-au schimbat regulile privind depunerea proiectelor, astfel că o firmă a accesat sumele pe mai multe proiecte depuse într-o singură sesiune.

„Mai mult, la început, când s-a deschis prima sesiune de depunere a proiectelor, o firmă putea depune proiectul o singură dată. Apoi cei de la AFIR au dat voie să depună aceeași firmă de mai multe ori și bineînțeles că sunt firme în țară care au luat fondurile pe 2-3 proiecte sau mai multe. Deci o singură firmă care a depus mai multe proiecte a luat toți banii. Deci noi am fost dezavantajați din start în momentul în care am vrut să depunem proiectul”, mai spune Vlad Grosu.

Multe dintre proiectele depuse de tinerii din Iași la AFIR nu sunt eligibile la finanțare

Tânărul din Iași susține că nu va mai depune proiect pentru înființarea unei plantații de aluni pentru că a cheltuit deja 10.000 de lei cu firma de consultanță.

„Dacă se va deschide o sesiune nouă de depunere, va fi abia la anul sau peste 2 ani. Oricum, în situația mea sunt o mulțime de persoane din toată țara, nu doar din Iași. Nu voi mai depune proiect pentru că am ajuns la concluzia că am cheltuit 10.000 de lei degeaba. Am vrut să am o afacere în pomicultură, dar nu au fost șanse egale pentru toți. De asta cred că mulți renunță la accesarea fondurilor europene, după o astfel de experiență”, mai spune Vlad Grosu.

Mihai P., un alt tânăr din Iași care a depus proiect: „Cu siguranță nu voi mai apela la fonduri europene”

Un alt ieșean care a depus de două ori proiectul pentru a obține banii necesari investiției într-o plantație cu aluni este Mihail P. Valoarea proiectului era de 900.000 de euro, suma maximă ce poate fi accesată pentru investiții în pomicultură. Din această sumă, jumătate era nerambursabilă, sumă acordată de Uniunea Europeană.

„Încep să cred, după ceea ce am pățit, că au fost favorizate anumite firme să primească banii de la Uniunea Europeană. Se tot spune că nu e posibil așa ceva la AFIR, dar după experiența mea și după discuții cu alte persoane care au pățit ca mine încep să îmi dau seama că aici, în România, ești îngropat de autorități, dacă vrei să-ți deschizi o afacere. Cu siguranță nu voi mai apela la fonduri europene”, spune Mihail P.

Reprezentanții CRFIR Nord-Est susțin că tinerii care nu au avut proiecte eligibile au fost respinși de la finanțare.

Ieșenii au investit milioane de euro în afacerile din mediul rural din domeniul pomicol

Submăsura 4.1a- „Investiții în exploatații pomicole” este una dintre cele mai accesate, fondurile fiind epuizate în cele 3 sesiuni de depunere a proiectelor. La nivelul județului sunt 6 proiecte selectate pentru finanțare, care sunt în curs de implementare. Scopul investițiilor în cadrul acestei submăsuri este creșterea competitivității exploatațiilor pomicole prin dotarea cu utilaje și echipamente, înființarea, modernizarea și/sau extinderea unităților de procesare, înființarea de plantații pomicole, reconversia plantațiilor existente și creșterea suprafețelor ocupate cu pepiniere pomicole. Cu banii primiți de la Uniunea Europeană fermierii vor înființa livezi cu cireși, nuci sau mixte.

Tinerii din Iași care vor să devină fermieri cu acte în regulă pot depune proiecte europene până la sfârșitul anului 2020

Fermierii din Iași au la dispoziție fonduri europene în valoare de peste 20 de milioane de euro pentru înființarea unor afaceri de succes în mediul rural. Persoanele care vor să devină agricultori cu acte în regulă pot depune cererile de finanțare în cadrul submăsurii 6.1- „Instalarea tinerilor fermieri„, pe site-ul AFIR. Fiecare beneficiar din Iași cu proiect eligibil poate obține 50.000 de euro, fonduri nerambursabile, sumă mai mare cu 10.000 de euro față de sumele acordate în anii precedenți. Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri va pune la dispoziția tinerilor întorși din diaspora, care vor să devină fermieri, jumătate din suma totală de finanțare în cadrul acestei scheme. Tinerii pot investi în livezi, ferme vegetale sau zootehnice sau în apicultură.