Regim gastrită: Ce ai voie să mănânci și ce nu

Gastrita este o afecțiune digestivă la nivelul stomacului. Persoanele care suferă de această boală trebuie să țină un regim pentru gastrită.

Pentru ameliorarea simptomelor cauzate de gastrită și pentru combaterea eficientă a acesteia, dieta este foarte importantă.

Gastrita este o inflamație a mucoasei gastrice, stratul protector care căptușește stomacul la interior de sucurile sale acide. Gastrita poate fi acută, spontană și severă, sau cronică, inflamația prelungindu-se pe durata anilor următori. O forma mai rară a gastritei este cea eroziva, caracterizată de distrugerea mucoasei gastrice care duce la sângerări și ulcere.

Care sunt cauzele apariției gastritei

Gastrita poate fi cauzată de mai multe afecțiuni, principala boală fiind infecția cu Helicobacter pylori.

Bacteria Helicobacter pylori pătrunde în mucoasa gastrică cu rol protectiv, pentru a se apăra de celulele sistemului imunitar. În cazul în care mucoasa gastrică este subțiată, acidul gastric ajunge la pereții stomacului, la nivelul cărora produce leziuni.

Specialiștii susțin că aproape 80% din populație este infectată cu Helicobacter pylori, însă doar un procent mic din aceasta dezvoltă gastrita din cauza bacteriei.

O altă cauză a apariției gastritei este utilizarea excesivă a analgezicelor. Este vorba, în principal, despre aspirină și ibuprofen, administrate excesiv.

Și consumul excesiv de alcool, tutun și droguri pot cauza gastrita. Alcoolul consumat în exces, fumatul excesiv și utilizarea drogurilor de mare risc irită mucoasa gastrică și o face susceptibilă acțiunii acidului gastric.

Stresul și mecanismele autoimune reprezintă alte cauze care duc la apariția gastritei. Stresul sever cauzat de evenimente traumatizante crește riscul de a dezvolta gastrita acută, în timp ce o tulburare la nivelul sistemului imunitar face ca acesta să nu mai recunoască propriile țesuturi și să le trateze ca pe niște corpi străini.

Vârsta înaintată, boala HIV, parazitozele sau boala Crohn pot reprezenta alte cauze ale apariției gastritei.

Care sunt simptomele gastritei

De obicei, gastrita se manifestă prin apariția unei dureri sau a unei arsuri puternice la nivelul stomacului. Alte simptome provocate de gastrită sunt senzația de greață și vărsăturile, care în anumite cazuri pot fi cu sânge, senzația de „prea plin” imediat după masă sau senzația de saturație precoce.

Alte simptome provocate de gastrită sunt lipsa apetitului, sughițul frecvent, indigestia sau scaunul de culoare neagră.

Regim gastrită: Ce alimente sunt permise

Persoanele care suferă de gastrită trebuie să adopte un regim alimentar sănătos. Astfel, pâinea recomandată este pâinea cea integrală și neagră, pâinea de secară.

Laptele integral sau parțial degresat reprezintă unul dintre cele mai eficiente alimente care reușește să calmeze aciditatea stomacului. Laptele dulce neutralizează secreția clorhidrică, iar prin intermediul lipidelor conținute, se realizează inhibarea secreției gastrice.

De asemenea, se recomandă brânza albă, slabă, pentru că este o sursă bună de proteine și ajută la neutralizarea acidității gastrice. Cele mai recomandate sunt urda, ricotta, telemea proaspătă, slabă, caș, cottage, brânză de vaci, brânză Făgăraș, smântâna, brânză Gruyere, unt. Iaurtul, kefirul și sana conțin probiotice benefice care pot contracara într-o oarecare măsură dezvoltarea Helicobacter pylori.

Carnea recomandată persoanelor care suferă de gastrită trebuie să fie cu cât mai puțină grăsime, gătită la cuptor, la grătar sau fiartă. Poate fi consumată carne de curcan, pui, vită slabă, cotlet de miel fără os, pulpă de miel, ficat, creier.

Peștele recomandat este cel slab, precum calcan, plătică, păstrăv, șalău, gătit la cuptor.

Ouăle pot fi consumate după ce au fost fierte în apă, moi sau tari.

Fructele proaspete trebuie consumate decojite sau fierte, în compot ori opărite. Permise sunt mere, pere, caise, piersici și banane bine coapte.

În ceea ce privește legume proaspete sau preparate termic, acestea sunt sparanghel, sfeclă roșie, morcovi, dovlecei fără sâmburi, spanac, fasole verde păstăi, galbene și verzi, tulpină de praz și spanac.

Alimente de evitat

Pâinea care trebuie evitată este cea preparată din făină albă, cum ar fi baghetă franțuzească sau franzela proaspătă, mai ales dacă produsele sunt calde și foarte proaspete, pâinea la tavă, blaturile cu mult praf de copt, pateurile, batoanele și alte făinoase, fie gătite în margarină, fie conținând prafuri de copt și făină albă.

Se recomandă evitarea cașcavalului, gouda, brânzeturile grase franțuzești, precum camembert, brie și Roquefort.

Carnea de evitat este fibroasă și grasă, carnea de porc, caldă și grasă, carnea de oaie, gâscă, rață, carnea fezandată, vânat, căprioară, mistreț, iepure, organele, precum inimă, rinichi, limbă, burtă, untură, șorici, jumări, mezelurile și afumăturile.

Peștii care trebuie evitați sunt cei grași, precum tonul, sardinele, macroul, heringul, anghila sau mreana.

Se vor evita ouăle prăjite, omleta sau ochiurile moi cu jumări.

Fructele interzise sunt căpșune, zmeură, coacăze, portocale, grepfrut, smochine, castane, banane verzi, ananas.

Legumele ce trebuie evitate sunt usturoi, andive, vinete, țelină, ciuperci, varză verde, castraveți, creson, napi, fasole boabe, mazăre, ridichi, hrean, ardei grași sau legume uscate.