Regatul Unit şi Germania sunt gata să trimită unităţi de luptă mai mari în ţările baltice

Regatul Unit a anunțat astăzi, 16 iunie, că ar putea trimite mai mulți militari în Estonia și că este gata să comande o brigadă în această țară. Germania a făcut un anunţ similar referitor la Lituania, reaminteşte agenţia înaintea summitului NATO care urmează să decidă, în perioada 28-30 iunie, la Madrid, în cadrul summitului, asupra desfăşurării de trupe noi pe flancul estic al Alianţei, ca reacţie la invazia rusă în Ucraina.

Ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, a declarat pentru presă, la Bruxelles, că Londra ar putea transforma două grupuri de luptă din Estonia într-o unitate mai mare, cu întăriri importante în rezervă în Regatul Unit.

„Cred că veţi vedea că vom face din ele o brigadă avansată, cu un stat-major mai permanent, (comandat de un general) de o stea, ceea ce înseamnă pur şi simplu că este mult mai uşor să permitem formarea rapidă a unei brigăzi complete”, a arătat el.

Estonia, Letonia și Lituania sunt considerate vulnerabile în fața unui atac

Prezența NATO în țările baltice ar putea fi întărită semnificativ prin înființarea unor brigăzi – unități mari cu efective de 3.000 până la 5.000 de militari. Cele trei foste republici sovietice – Estonia, Letonia şi Lituania – sunt considerate mai vulnerabile la un atac din partea Rusiei după invadarea Ucrainei, arată Reuters.

Înainte de războiul din Ucraina, denumit la Moscova „operaţiune militară specială” împotriva unor presupuse ameninţări la adresa Rusiei, NATO avea în cele trei state baltice doar batalioane de câte aproximativ 1000 de militari. La Tallin, Riga şi Vilnius se doreşte însă consolidarea prezenţei aliate la un nivel de până la zece ori mai ridicat decât cel anterior invaziei, menţionează agenţia citată.

Ministrul leton al Apărării a cerut forțe NATO suplimentare

Ministrul leton al apărării, Artis Pabriks, a cerut forţe NATO mai mari şi a avertizat că orice semn de slăbiciune, fie în Ucraina, fie pe teritoriul aliat ar încuraja Rusia. „Ucraina trebuie să învingă, este foarte simplu, iar Rusia trebuie să piardă, nu există altă cale de ieşire”, a declarat el reporterilor. „Altfel, vom invita pur şi simplu din nou (…) unele activităţi ruseşti în următorii ani şi nu dorim asta, deoarece, statele baltice au plătit nota pentru ceilalţi şi nu suntem dispuşi să mai facem asta”, a adăugat el.

Poziţia Letoniei este similară cu a Estoniei şi a Lituaniei, precizează Reuters. După ce Rusia a invadat Ucraina în februarie, NATO a trimis mai multe trupe, nave şi avioane de luptă pe flancul estic, în special în ţările baltice, şi a plasat sub comandă aliată directă circa 40.000 de militari.