Războiul din Karabah lasă civilii fără case și speriaţi

Lupte grele au izbucnit în conflictul din Nagorno-Karabakh, în timp ce Rusia încearcă să susțină o încetare a focului convenită de Armenia și Azerbaidjan în weekendul trecut. Azerbaidjanul a declarat că a distrus siturile de rachete din Armenia, despre care pretinde că au fost folosite pentru a viza zone civile, iar președintele său a spus că operațiunile militare continuă.

Nagorno-Karabakh este recunoscut la nivel internațional ca parte a Azerbaidjanului, dar enclava este controlată de etnici armeni.

Azerbaidjanul a acuzat Armenia că a lansat o rachetă balistică

Azerbaidjanul a acuzat Armenia că a lansat o rachetă balistică într-o zonă rezidențială din Ganja. Armenia l-a acuzat pe Baku că a bombardat civili. Oamenii de aici văd Nagorno-Karabakh ca o bucată din teritoriul lor lipsă. Acesta este atât un articol de credință, cât și o narațiune națională bine repetată, care are sprijinul comunității internaționale.

La 22 de ani, Ihtiyar Rasulov nu a pus niciodată piciorul în regiunea montană disputată. Dar tânărul , spune că este gata să moară pentru a-l recupera. Când reporterii BBC s-au întâlnit în capitala Azerbaidjanului, Baku, el tocmai se înscrisese pentru a lupta.

„Sunt gata să lupt pentru națiunea mea și patria mea cu sufletul și sângele meu”, a spus el cu seriozitate. „Tatăl meu, mama și bunicul meu locuiau în acele zone. Fratele meu luptă chiar acum.”

Ihtiyar locuiește într-un complex de locuințe degradat, plin de familii care au fugit din Nagorno-Karabakh și din zonele înconjurătoare, în timpul războiului de la începutul anilor 1990. El a fost crescut în memoria populară a pământului pierdut, a atrocităților și a dușmăniei istorice cu Armenia. A fost crescut în os. Asta merge pentru mulți aici.

Nagorno-Karabah: discuțiile de la Moscova ridică speranța de încetare a focului

Armenia și Azerbaidjanul au purtat primele discuții directe de când conflictele asupra regiunii disputate Nagorno-Karabakh au izbucnit în urmă cu aproape două săptămâni.

Discuțiile de la Moscova între miniștrii de externe ai țărilor sunt mediate de omologul lor rus, Serghei Lavrov.

ONU se declară îngrijorată de rapoartele conform cărora zonele populate sunt bombardate. Peste 300 de persoane au murit și mii de persoane au fost strămutate de când a izbucnit ultima violență din 27 septembrie.

Nagorno-Karabakh este condus de etnici armeni, deși face parte oficial din Azerbaidjan. Cele două foste republici sovietice s-au reproșat reciproc pentru cel mai recent focar de violență – cel mai grav din ultimele decenii.

Care este reacția internațională?

Într-o declarație a președintelui francez Emmanuel Macron, s-a spus că este posibilă o cooperare, dar departe de a fi sigură.

„Ne îndreptăm către un armistițiu în seara asta sau mâine, dar este încă fragil”, a declarat biroul său pentru agenția de presă AFP.

Franța face parte din grupul Minsk, alături de Rusia și SUA, care a fost înființat pentru a găsi o soluție pașnică la conflictul din Nagorno-Karabakh. Șefa ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet, a cerut o „încetare a focului urgentă din cauza impactului asupra civililor”.

Ea a spus că este „profund îngrijorător faptul că în ultimele zile am văzut zone populate vizate și bombardate cu armament greu în și în jurul zonei de conflict”.

Mii de civili au rămas pe străzi

În urma conflictului din regiune, mii de oameni au rămas fără locuințe. Ambele tabere se acuză că au bombardat casele civililor, iar fiecare dintre acestea neagă orice legătură cu asta. In schimb, pe imagini se poate vedea clar faptul că locuințele oamenilor sunt distruse, iar aceștia sunt nevoiți să doarmă pe străzi. Autoritățile internaționale au făcut apeluri la încetarea oricărui  conflict și remedierea pe cale amiabilă a neînțelegerilor dintre cele două părți.