Războiul COVID, al treilea război mondial
Că ne aflăm în stare de război e clar. De ce e clar? Pentru că cetățenii statelor nu pot da în judecată în nume propriu industria farma. Concret, Pfizer nu poate fi dată în judecată decât de către guvernele statelor în numele cetățenilor săi. Asta este tipic stării de război. Iar faptul că acest război COVID este mondial este un lucru deja dovedit. Cu câteva excepții, toate statele sunt supuse acelorași reguli draconice. Mai rămâne să vedem cine este la butoanele acestei conflagrații de tip nou.
Grație senzaționalului document dezvăluit zilele trecute de jurnalista de investigație Iosefina Pascal, document pe care l-am comentat în analiza de acum două zile (care poate fi citită aici), am putut afla cu stupoare câteva realități cutremurătoare cu care se confruntă cetățenii lumii. 1. Statelor li s-a impus practic de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS) un aranjament contractual și financiar care le subordonează și care le răpește componente importante ale suveranității naționale. 2. Contractele încheiate în numele cetățenilor lumii de către compania Pfizer și de către cele mai multe state ale lumii, și cele mai importante, sunt fără precedent în istorie întrucât absolut toate riscurile trec asupra cetățenilor care practic nu au niciun drept să se apere și, deasemenea, toate cheltuielile legate de vaccinuri, al căror cuantum este exclusiv în viitor apanajul Pfizer, indiferent de produsul care va fi distribuit. 3. Cetățenii lumii, prost reprezentați de către guverne, devin, din punctul de vedere al politicii sanitare, dependenți exclusiv de Pfizer. Și de celelalte componente ale industrie mondiale Big Pharma care merg în trend cu Pfizer. 4. Statele mai slabe cum este România, conform contractului încheiat în numele nostru de către UE, în măsura în care la un moment dat nu vor putea achita costurile vaccinurilor – care pot crește exponențial și care vor fi utilizate pe o perioadă nedeterminată – pot fi executate silit. Prin blocarea activelor pe care le dețin. Prin preluarea pe nimic datoriilor suverane de către fonduri de investiții. 5 Excepție de la această regulă, deci încă neangrenate până peste cap în acest război COVID, fac câteva state cum ar fi Federația Rusă sau China, care au fost capabile să își producă propriile vaccinuri, pe care le administrează cum le taie capul și care, prin consecință, nu devin legate ombilical de Pfizer.
Dar cine este de fapt Pfizer? Cine sunt investitorii? Cine stă în spatele acestui colos Pharma? Ce putere financiară ne conduce prin intermediul Pfizer? Prin ce mecanism statele lumii au ajuns să se subordoneze unui mecanism infernal și să participe cu mâinile legate, asumându-și toate riscurile, la un război global?
În încercarea de a lămuri câteva lucruri voi începe cu sfârșitul. Pe parcursul deceniului trecut, OMS a obținut un drept fără precedent. O putere colosală. Dreptul de a impune statelor decizii obligatorii legate de sănătatea cetățenilor lumii. Mai exact spus, începând din deceniul trecut nu mai este la latitudinea statelor dacă aplică sau nu recomandările OMS. Ele de fapt nu mai sunt recomandări. Devin pur și simplu legi. Așa se face că din momentul declanșării nebuniei COVID, cu toate episoadele ei, OMS a putut declara existența unei pandemii și a dobândit forța de a dicta statelor politica sanitară de urmat. În baza acestui statut, OMS a preluat politicile de sănătate, substituindu-se statelor.
Și acum să încercăm să răspundem la celelalte întrebări. O facem consultând Wikipedia, care citează cifre declarate oficial, ceea ce puteți să faceți și dumneavoastră pentru a obține detaliile de mai jos, precum și detalii suplimentare.
Pfizer, numarul unu mondial in sectorul Big Pharma, este deținută de fonduri de investiții între care și Vanguard Goup (8,13 %), BlackRock (7,7 %), State Street Corporation (5,28%), așa cum notează Wikipedia. Ca să ne facem o idee despre dimensiunile acestor entități financiare, la nivelul anului 2021 BlackRock gestionează active în valoare de 9 trilioane de dolari, Vanguard Group administrează active de 7 trilioane dolari, iar State Street Corporation 3,1 trilioane de dolari (management) și 38 trilioane dolari (custodie și administrare). Vă puteți ușor imgina că aceste fonduri sunt mai puternice decât statele lumii. Și majoritatea companiilor din Big Pharma este în aceeași situație.
La fel corporațiile din Big Tech – Google, Facebook, Microsoft, Amazon – sunt la rândul lor detțnute de fonduri de investiții, între care BlackRock, Berkshire Hathaway, Vanguard Gropup și așa mai departe. Spre exemplu, Bill Gates mai deține din Microsoft doar 1,36%. În același timp, presa și media americana mainstream sunt deținute de șase mari entități financiare private.
Aceasta ca să ne facem o imagine de ansamblu. Practic, fondurile de investitii controleaza întreaga economie mondiala, gestionează economiile pricipalelor puteri economice, țări și guverne. Au investitii încrucișate unele în altele. Și sunt anonimizate.
Iată, așadar, în ce situație ne găsim. Poate în felul acesta este mai ușor să înțelegem cum și în ce condiții și-a permis premierul Florin Cîțu să angajeze contra cost, pe miliarde de euro, cele 120 de milioane de doze de vaccin, cele mai multe Pfizer, și de ce îndatorează statul român mai mult decât s-a întâmplat oricând în istorie, asumându-și în numele nostru, dar fără să ne intrebe, pericolul ca într-o bună zi datoriile suverane ale României să fie preluate de fonduri de investiții. Probabil cele la care m-am referit mai sus. Încă o dată subliniez faptul că îi suntem datori pentru uluitoarele dezvăluiri jurnalistei Iosefina Pascal.